Amar! Poli l-a şuntat pe timişoreanul Alexandru pentru Panait

Într-un caz absolut revoltător şi care întăreşte o dată în plus numeroase mari semne de întrebare legate de abordările avute de mai marii alb-violeţi, Mihai Alexandru, având contract cu clubul polist din 1 august 2007 şi contribuind ca preparator fizic în stafful lui Uhrin jr. inclusiv la obţinerea locului 2 în Liga 1 2010-´11, a fost pus zilele acestea în situaţia de a nu accepta condiţiile impuse de divizionara B la renegocierea contractului.

Mai jos, un interviu cu fostul preparator fizic polist al ultimilor 4 ani.

Astfel, timişoreanul Alexandru, un asistent universitar cu titlul de doctor în Catedra de Educaţie Fizică a Universităţii Politehnica Timişoara încă din anul 2000, mai întâi ca preparator fizic, apoi, din 2002, ca lector, şi cu doctoratul susţinut în „Optimizarea prin mijloace specifice a puterii reactive, în execuţia procedeelor tehnice ale jocului de tenis la sportivii de 10-16 ani”, în urma absolvirii după 6 ani, în 2010, a Academiei Naţionale de Educaţie Fizică din Bucureşti, a fost înştiinţat în cadrul negocierii de luni a noului său contract cu poliştii în privinţa mutării sale din postul de preparator fizic al secund-divizionarei atât la echipa a doua a clubului cât şi la grupele Centrului de copii şi juniori. „Contractul cu clubul a expirat în 31 iulie, iar pe 1 august m-am prezentat la renegocieri dar nu s-a ajuns la un acord, în primul rând datorită dorinţei manifestate de club în mod nefondat ca eu să continui la echipa a doua şi Centru iar în al doilea rând pe motiv financiar. S-a hotărât, la o recomandare, aducerea unui alt preparator fizic, şi deşi am motivat că generaţia aceasta de tineri fotbalişti recent propulsată de la echipa a doua la prima a clubului, unde activam, a trecut prin mâinile mele, pe perioada anilor cât am muncit la Poli II, şi deci îi cunosc mult mai bine, contribuind la monitorizarea creşterii lor, ceea ce constituia aşadar un atu pentru jucători şi club în general, decizia luată prin persoana lui Daniel Stanciu, care l-a recomandat, şi fiind aprobată printr-o hotărâre finală de Gheorghe Chivorchian, a rămas în picioare”, a explicat Mihai Alexandru.

„Fiind pus în faţa faptului împlinit, de a trece la echipa a doua fără a mi se oferi o justificare în privinţa acestei mutări, am spus da, continui la echipa a doua, dar în alte condiţii financiare. În primul rând, am lucrat la echipa întâi pe parcursul sezonului trecut în baza vechiului contract, rămas de la echipa a doua, pe bani puţini, dar cu imboldul pentru performanţă, ca o provocare, să văd ce pot realiza. Iar inclusiv activitatea mea a contribuit la obţinerea locului 2 în prima ligă. Mi se pare firesc şi normal să fiu nemulţumit, mâhnit”, a mai spus Mihai Alexandru, care vreme de peste 3 ani, până în 15 septembrie 2010, activase la Poli II, având în paralel colaborări cu echipa mare, în gestiunea lui Gavrilă Balint şi în precedenta cu cehul Uhrin jr. la timonă, inclusiv în cantonamente. „Am fost solicitat la echipa mare după plecarea lui Vladimir Petrovic”, a reamintit după aceşti 4 ani de activitate neprelungiţi la club timişoreanul al cărui tată, Gheorghe Traian Alexandru, un inginer agronom, a trecut în nefiinţă la vârstă de 79 de ani, în urma unei scurte suferinţe legate de un accident vascular cerebral, fiind însoţit pe ultimul drum marţea trecută, fără însă ca gruparea polistă să exprime în mod public condoleanţe familiei îndoliate. „Gestul clubului a fost cu totul şi cu totul deplasat. Măcar un anunţ pe portalul oficial”, a oftat Alexandru.

„Totodată, în cazul atribuţiilor pe care ar fi urmat să le preiau, nu era vorba numai de echipa a doua a clubului, ci şi de Centrul de copii şi juniori, ceea ce este contrar performanţei sportive şi a organizării unui club de fotbal, ca un singur preparator fizic să aibă un asemenea volum de responsabilităţi. Teoretic, pe fiecare segment de vârstă, de câte doi ani, ar trebui un preparator fizic. E drept, în acest moment, şi normal, nu se poate realiza aşa ceva, dar dacă ai numai unul şi atâta volum de muncă, în mod cert nu poţi plăti a zecea parte cu cât plăteşti un preparator care vine la echipă„, a mai spus Alexandru, referindu-se la investirea în stafful tehnic, alături de Velcea şi Rotariu, a lui Ciprian Panait, care a lucrat în urmă cu câţiva ani la clubul băcăuan cu Gheorghe Chivorchian.

Mihai Alexandru (stînga; foto: www.politimisoara.com) a activat în primele două cantonamente dar nu şi la Gyula. Exodul continuă!

Aşadar un localnic în cunoştinţă de cauză în privinţa jucătorilor promovaţi de la echipa a doua în prima garnitură, cu doctorat şi licenţă de preparator fizic, a fost forţat prin impunerea unor condiţii greu acceptabile şi detrimentale activităţii clubului, în favoarea unui înlocuitor de loc din Ploieşti şi activând anul trecut în liga a III-a, în zona moldavă, şi care, desigur, conform remarcii lui Alexandru, n-a fost transferat în celălalt colţ de ţară, pe Bega, pe bani puţini şi fără cheltuieli aferente. „Nu poţi să ai aprecieri numai verbale la adresa cuiva care a contribuit direct la o performanţă, ci şi pe plan financiar”, a punctat Mihai Alexandru, tată a doi copii.

„Sâmbătă, la meciul cu Naţional Sebiş, am activat pentru ultima dată la echipă. Ştiam că îmi expiră contractul, dar nici prin gând nu mi-a trecut ce va urma. A fost un şoc peste noapte. Am urmat ducerea contractului la termen şi mă aşteptam ca în continuare, în plină perioadă precompetiţională, să particip în delegaţia polistă la Gyula. Luni am negociat un alt contract dar în termenii impuşi, pentru că tot timpul la club s-a impus, şi tu trebuie să accepţi, nu am putut continua. Am şi eu demnitatea mea!”, a spus Alexandru, continuând: „L-am cunoscut pe Ciprian Panait luni, atunci când mi-am luat la revedere de la echipă, iar unii jucători au fost surprinşi, chiar uimiţi. I-am înmânat înlocuitorului meu toate materialele necesare, legate de monitorizarea efortului şi diverse apecte ale activităţii noastre, şi am purtat discuţii profesionale referitoare la modul în care am conceput pregătirea şi maniera abordată în perioada lui Dusan Uhrin jr.”.

În privinţa modului cum au reacţionat jucătorii pe parcursul perioadei de pregătiri, relativ la şocul retrogradării, Alexandru a menţionat că „asta i-am spus şi domnului preşedinte, cu toată presiunea psihică, baieţii s-au comportat remarcabil, de un înalt profesionalism, cu toate măsurile manageriale ce sunt împotriva performanţei la un club. La fel, ba poate chiar mai motivaţi s-au arătat jucătorii după despărţirea de Dusan, odată ce au aflat de la Vali că vor continua în această formulă. De la cei tineri, normal, dornici de afirmare, reacţia a fost firească, dar mai mult la cei experimentaţi mă refer în privinţa atitudinii lor pozitive”.

La despărţire, Alexandru a mai atras atenţia într-o privinţă: „Am spus-o, indiferent cine preia, întrucât ciclul iniţial de pregătire a fost conceput pentru 6-7 săptămâni, odată ce perioada de pregătire s-a încheiat dar cea precompetiţională s-a prelungit, automat trebuia reorganizată TOTAL periodizarea antrenamentelor şi există riscul ridicat să se întâmpine dificultăţi în primele etape. Pe plan fizic şi mental, cu 3 cantonamente, meciuri multe, efort prelungit, toate îşi pot pune amprenta şi cu atât mai mult în lipsa motivaţiei legate de obiectiv. Toate conferă numai efecte negative în detrimentul omogenităţii”.

Mihai Alexandru a remarcat că şi pauza de 15 zile între acel 1-0 cu FC Bihor şi amicalul imediat următor, cu Naţional Sebiş, a fost prea mare pentru acel moment al perioadei precompetiţionale: „Teoretic, trebuia să existe o simulare, era normal să existe, era bine să mai existe un amical. Trebuie menţinuţi parametrii, dar numai prin competiţie, prin amicale”.

Fostul preparator fizic polist a spus că în privinţa nealinierii în aceste săptămâni la parametrii fizici optimi se regăsesc, firesc, „poate unii veniţi de la grupe mai mici, Rotariu, Pleşcan, care uşor, uşor trebuie să intre în coordonate, în plan fizic. Normal, sunt juniori şi nu sunt căliţi încă”, remarcând totodată că „n-am avut vreun accidentat”.

Alexandru deţine licenţa de antrenor B UEFA, iar acum tinde la cea de preparator fizic, în octombrie, când aspiră la diploma acreditată de FRF şi ANEF. În plus, participări la conferinţe şi congrese naţionale şi internaţionale, cursuri de perfecţionare. „Trebuie să ţin pasul cu inovaţiile în domeniu, prin cercetare. Sper să-mi pun cunoştinţele în slujba unei cauze nobile în sport”, a mai spus, amintind că şi-a sacrificat în returul Ligii 1 activitatea individuală, ca preparator fizic cu diverşi sportivi, cât şi munca de catedră, la care a fost suplinit vreme de 4 luni, în favoarea poliştilor, „pentru că m-am dedicat performanţei iar acum trăiesc o amărăciune„. Alexandru va continua colaborările începute din 2003 în lumea tenisului, la cluburile locale Electrica, Tivoli, Vanc, Tenis Club AS, dintre care cea mai rodnică este cu Mihai Gavra, şlefuitor al campioanei balcanice cu echipa, timişoreanca Larisa Sporea.

Asta pentru a se înţelege mai bine, ca în destule alte cazuri, de cine cu uşurinţă s-a lepădat Poli în favoarea unui preparator fizic sosit parcă peste noapte din fotbalul altei ligi şi altei regiuni a ţării. Şi încă pe bani mai mulţi, aspect repetat de timişorean: „Calitatea trebuie apreciată, şi dacă aş fi continuat la echipa întâi, aş fi atras atenţia în privinţa acestui aspect” .

Clubul polist rămâne astfel în întregul său, inclusiv la nivelul „satelitului” şi al Centrului, cu un unic preparator fizic, Ciprian Panait, şi încă „intrat în pâine” abia luni, prin despărţirile de Alexandru şi colegul său de catedră de la UPT, profesorul Alecu Ciorsac, respectiv un singur antrenor de portari, Călin Frunză, după eliberarea lui Dragoş Picu din postul la prima echipă.