Abia îşi încheie prima săptămână la cârma vicecampioanei Europei şi Cristian Chivu poate constata că o misiune oricum dificilă, aceea de a o prelua pe Internazionale, e complicată în plus de aspecte care nu ţin absolut deloc de el dar nici măcar de natură fotbalistică, precum ca de-obicei până acum în funcţie de vreo accidentare sau alte probleme de lot, ci pur şi simplu de… bombardamente, ca un semn al vremurilor cărora le suntem contemporani.
Chivu conducea luni după-amiază, în ziua semnării contractului său pe 2 ani cu Inter, primul antrenament al milanezilor în pregătirea alinierii peste Oceanul Atlantic la Club World Cup, însă după mijlocul săptămânii a survenit declanşarea atacurilor bravilor barbari „aruncă bomba” asupra Iranului, implicând faptul că Mehdi Taremi, care, astfel învoit fiind, urma a se alătura Nerazzurilor direct în SUA după ce fusese lăsat pentru o scurtă vacanţă acasă cu familia în ţara persană, s-a văzut forţat să rămână blocat pe meleagurile natale, asaltate de bombardamentele pseudo statului zionist inserat postbelic căpuşă în lumea arabă.
Taremi, rămas pe bancă în finala continentală pierdută de lombarzi la 31 mai cu 5-0 (2-0) în Bavaria în faţa lui PSG, juca apoi în preliminarii atât la 5 iunie pentru naţionala Iranului – deja virtual calificată matematic la „Mondialul” de anul viitor dar pierzătoare cu 1-0 (1-0) în Qatar prin golul lui Pedro Miguel, cât şi marţi seară, 10 iunie, la Teheran, tot căpitan cu numărul 9, chiar şi marcator într-un 3-0 cu Coreea de Nord la încheierea uneia dintre cele trei grupe principale de accedere din Confederaţia Asiatică la turneul final din 2026.
Şi pe care Iran a câştigat-o cu bilanţul 10 7 2 1 19-8 23 puncte, Coreea de Sud şi Japonia tranşând celelalte două serii a câte 6 naţionale, iar pe lângă fruntaşe obţinând biletele pentru Canada, Mexic şi SUA şi ocupantele locurilor 2, Australia, Iordania şi Uzbekistan, în vreme ce Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Indonezia, Iraq şi Oman continuă în recalificări play-off pentru alte locuri disponibile la „Mondialul” din 2026.
Taremi înscriind marţi seară al doilea gol al iranienilor, în minutul 77, la nici cinci minute după ce Mehdi Mohebi, de la un club din campionatul intern, Sepahan, deschidea scorul, cel final fiind stabilit în prelungiri de Hosseinzadeh, 3-0 pe „Azadi” din Teheran în faţa a 16.803 spectatori.
Patruzeci şi opt de ore doar aveau a trece iar Teheranul gazdă aşadar şi al unui joc oficial din preliminariile „Mondialului” avea a deveni ţintă a izbucnirii agresiunilor din partea bravilor barbari „aruncă bomba”.
Taremi, care la 18 iulie va împlini 33 de ani, înscria marţi al 55-lea său gol în 94 de selecţii culese de zece ani la naţionala Iranului, ţară natală în care juca la trei cluburi înainte de a trece în 2018 la gruparea qatareză Al-Gharafa, rampă de lansare spre Rio Ave, de unde, tot după numai un sezon, era preluat de FC Porto, cu care şi cucerea titlul în Primeira Liga în 2022, an în care semna şi o „dublă” la turneul final mondial din Qatar, tocmai în poarta Angliei, învingătoare însă cu 6-2.
Iar cu 64 de goluri în contul său în 122 de apariţii la FC Porto, Taremi a fost cooptat anul trecut de Internazionale, această a doua campanie cu Nerazzuri, tocmai preluaţi de antrenorul bănăţean, negăsindu-l la startul programat pentru italieni marţi seară 17 iunie pe Rose Bowl din Pasadena, împotriva mexicanilor de la Monterrey.
Taremi oricum ar fi avut doar câteva zile libere la dispoziţie cu familia acasă în Iran, după ce marţi juca în calitate de căpitan la Teheran pentru naţionala ţării sale, însă călătoria spre California a… rămas în aer odată capitala plaiurilor natale atacată iar zborurile anulate.
Vârf titular în jocul final de la 23 mai din Serie A, câştigat de Inter la Como cu 0-2 fără însă a-şi şi păstra titlul de campioană, repreluat în acea ultimă etapă de Napoli, înlocuit fiind de Arnautovic la 0-2 înaintea ultimului sfert de oră, Taremi a rămas astfel acasă cu familia dar constrâns de tragicele atacuri, rezultate în capitala Teheran şi-n general în Iran cu zeci de victime şi sute de răniţi.
Iar cum peste 150 de ţinte au fost atacate aerian în primele 24 de ore ale asaltului purtat de bravii barbari „aruncă bomba”, nici o călătorie terestră pentru a părăsi Iranul spre o destinaţie învecinată cu aeroport internaţional nu era posibilă, situaţia devenind prea primejdioasă, încât se estimează că atacantul iranian, primul de la Ali Daei în 1999 care să ajungă în finala Ligii Campionilor, nu va reuşi a zbura spre SUA în timp util pentru a fi implicat în faza grupelor Club World Cup.
În care Inter va mai juca sâmbătă 21 iunie şi miercurea viitoare la Seattle cu Urawa Red Diamonds şi River Plate, miza fiind prinderea unuia din primele două locuri în grupa patrulater pentru calificarea în fazele eliminatorii.
Clubul milanez este în contact cu Teheranul pentru a se informa despre situaţia lui Taremi şi posibilitatea ca internaţionalul iranian să se alăture cât mai repede elevilor lui Chivu pe coasta Pacificului, însă şansele ar fi mai degrabă ca persanul să ajungă la negru-albaştri pentru optimile cu începere de peste nici două săptămâni, la 28 iunie, asta dacă vicecampioana Europei se va califica într-adevăr din serii.
Internazionale trecea luna trecută de Barcelona spre finala Ligii Campionilor tocmai cu Taremi co-autor „la pupitru” al golului decisiv al calificării din manşa semifinală retur, semnat de Frattesi în dauna Barcelonei, în ceea ce au fost memorabile întâlniri încheiate cu 3-3 şi deversate în reprize de prelungiri, în care iranianul îşi aducea aşadar aportul în calitate de servant.
Iată însă că şi lumea fotbalului are de suferit constrângerile consecinţelor de pe urma declanşării acestui ultim front conflictual, cel al agresiunii pseudo statului zionist împotriva Iranului, atac care era profeţit de multă, multă vreme ca fiind cel decisiv declanşator al unei mai largi conflagraţii de impact la nivel mondial.
Ceea ce cândva erau profeţii tocmai au început a se contura în realitatea imediată, semn crucial al trecerii dinspre profeţii spre cotidianul vieţii de zi cu zi ca nouă actualitate implacabilă şi cu consecinţe.
Sugestiv fiind faptul că nu există doar câteva „focare de conflict”, ci că lumea se-afundă încet şi sigur întru destabilizarea sa voită spre dezordine, haos şi stadiul „butoiului cu pulbere” pe cale de a exploda, prin prisma aţâţărilor instigate de neo-marxismul comunist soroşist tocmai în California, cu epicentrul nu departe de Pasadena, unde Inter va fi implicat marţi pe Rose Bowl, mai exact la Los Angeles, iar nu doar că Nerazzuri sunt nu departe de… „flama” stângii progresiste, dar dinspre Europa şi Asia primesc veşti că un fotbalist de-al lor e blocat la sol de atacurile bravilor barbari „aruncă bomba” ai dreptei neo-conservatoare zionist fasciste, aşadar toată fauna acestei etalări a celor două măşti principale ale piesei regizate cu scopul depopulării planetei ca una dintre formele sale de înfăptuire, prin generarea unor înfruntări deschise, făţişe. Cât despre cele mai subtile, net mai numeroase…
Bravilor barbari „aruncă bomba” nefiindu-le de-ajuns epurarea etnică a băştinaşilor palestinieni supuşi mai nou de-aproape 3 ani genocidului şi crimelor de război, şi nici atacurile împotriva Libanului ori Siriei, acum cătând tot cu susţinere nord-americană şi spre Iran, ca ultim piron în coşciugul pseudo statului zionist.
Peste Atlantic, la Miami, un alt Inter, local, a remizat alb cu Al-Ahly la startul Club World Cup, duminică fiind programată a doua zi a fazei grupelor, cu Bayern – Auckland City, PSG – Atletico, Palmeiras – FC Porto şi Seattle Sounders – Botafogo.
Actualul „Mondial” expandat al cluburilor pe fondul escaladării conflictelor fiind un soi de piesă tot mai proastă din gama „noi muncim, noi nu gândim”, aducând a certă negare ignorantă a realităţii că profeţiile de-altădată, cu negativ impact devastator viitor, au devenit deja ştire cotidiană. Sau încă o formă doveditoare că toate aşa-zisele „teorii ale conspiraţiilor” – fals etichetate astfel, se adeveresc una câte una, oricât nu le-ar conveni „idioţilor utili” mufaţi absurdităţii „crede şi nu cerceta”.
