„Cine e pe primul loc? Poli e!” Poli – FC Braşov 2-0 (1-0)

Dusan Uhrin jr. a avut sânge rece prin a nu începe din nou cu Zicu şi mai apoi intuiţia de a-l introduce după un prim sfert de oră al mitanului secund cu pitica dar apriga trupă braşoveană ameninţând serios cu egalarea, golgeterul dând pasa ideală pentru 2-0 „marca” Goga iar violeţii smulgând o victorie foarte muncită, în ton cu ziua de 1 mai la nici o oră distanţă, dar suficientă pentru a se prezenta la Vaslui din postura de lideri: 2-0, un prim succes acasă şi tot la zero după 48 de zile, de la acel 4-0 cu Craiova.

Alexandru Bourceanu, jucat inedit pe flancul drept, a marcat unul dintre cele mai iuţi goluri acasă în gestiunea Uhrin jr., în minutul 34, şutând tare şi plasat la colţul scurt de la 15 metri lateral dreapta, unde fusese găsit cu o pasă scurtă cu călcâiul de Ricketts, într-unul din rarele momente ale primei părţi când violeţii au prins descoperită foarte scunda trupă braşoveană.

Mai apoi, la reluare, când Conceicao a trimis două forţe proaspete în luptă iar FC Braşov a creat cea mai mare panică în careul polist în acest retur, nou intratul Distefano şutând tare pe colţul scurt în minutul 49, Taborda deturnând în corner o altă torpilă, Luchin stopând doar printr-un fault de cartonaş galben o altă şarjă a galbenilor iar henţul involuntar în careu al lui Ghionea fiind trecut cu vederea nu la fel cum Poli era gratulată recent cu un penalty acasă în minutul 90, Uhrin jr. a replicat aruncându-şi golgeterul în luptă, care Zicu, de doar 3 minute în teren, a şi dat pasa genială de 2-0 pentru Goga. Era minutul 62 şi ratarea din aceeaşi poziţie, tot de pe centru, a canadianului Ricketts, în minutul 51, singur cu portarul, pe care-l nimerise în picioare, era deja uitată…

Alb-violeţii au avut parte pentru a treia oară în opt zile de un joc imediat în cadrul etapei şi la puţin timp după cel al rivalilor vasluieni, iar succesul galben-verzilor la Brăneşti, 1-3, a încins şi mai mult spiritele duelului, atât în ceea ce priveşte necesitatea majoră pe umerii polişti de a dispune de FC Braşov, cât şi în perspectiva bătăliei de joi seară din preajma Podului Înalt.

Şi din nou fără Zicu titular, pentru al doilea meci la rând, semn că Uhrin jr. îşi pune mai degrabă bazele în spiritul echipei decât în sclipirile golgeterului Ligii, fiind preferaţi în schimb Ignjatijevic, pe flancul stâng consacrat marcatorului dar departe de a fi lipit de bandă ci mai degrabă infilitrat spre centru, respectiv Luchin ca fundaş dreapta, cu – atenţie – Bourceanu în faţă pe aceeaşi bandă, şi cu Ricketts şi Goga în avanposturi, ambii marcatori mai mult sau mai puţin în acest retur.

Aşadar noi permutări pe posturi, cu Tameş la pupitru şi Bourceanu încercat pentru vivacitatea sa pe problematicul flanc drept.

La cât de scundă este gruparea galben-negrilor de sub Tâmpa, cu toţi cei 10 jucători de câmp de înălţimea unora ca Goga ori Ricketts, ideale ar fi fost nu numai mingile lungi lansate în primele minute de Ghionea cu predilecţie spre canadian, dar şi intrarea cât mai rapidă în joc, pe parcurs, a înalţilor Zăgrean, Magera sau chiar Nikolic, care cu „compasul” său ar fi făcut un pas pentru aproape doi ai oaspeţilor.

Mai mult de-atât, în debutul jocului, aşa cum ne-a obişnuit Poli cea a lui Uhrin jr., nu s-a prea întâmplat, Ricketts încercând poarta cu un şut curat, tare, în diagonală dar nu foarte plasat pentru a-l surprinde în minutul 18 pe Kajcsa, la post în doi timpi. De fapt, doar Magera contra Pandurilor, de dată mai recentă, respectiv Zicu şi acelaşi ceh cu alţi olteni, Universitatea, au deschis scorul pentru alb-violeţi cândva nu prea curând în primele mitane din 2011…

Fanii polişti şi-ar putea doar imagina ce-ar fi însemnat ca violeţii să obţină acele 4 succese înregistrate în deplasările din 2011 şi pe propriul teren, unde jocul cu FC Braşov le-a oferit ocazia să pună lucrurile la punct şi să ţină distanţa faţă de urmăritoare la finele unui aprilie marcat de semieşecuri pe „Dan Păltinişanu”. De fapt, doar o victorie aducea un total mai mare de puncte acasă în acest retur decât acumulările cu trudă de pe la Buzău şi aiurea… Întrebarea era însă dacă violeţii aveau să-şi facă în sfârşit viaţa uşoară sau senzaţia că ar întâlni o oaspete de învins conform calculelor hârtiei, cum părea a fi cazul şi contra Astrei, Pandurilor şi târg-mureşenilor, s-ar putea dovedi a fi din nou falsă.

Cert era, tot conform glasului sec al cifrelor şi apropo de excesul de remize din dreptul liderei, 14 la număr, că nici braşovenii nu păreau a fi o nucă moale, cu 13 egaluri la activ şi neînvinşi din 9 aprilie, 0-1 acasă cu Bistriţa, respectiv în ultimele patru etape, linie 2 2 0, ba chiar cu numai 3 goluri primite (5-3), fără eşec în deplasare din 6 aprilie, 2-1 pentru Dinamo.

Mai apoi, în minutul 26, Ignjatijevic a demonstrat eficienţa centrării dintr-o bucată, cu zvâc sârbesc, dar deşi viu disputat, cu unele pase şi combinaţii pe spaţii mici, meciul a trenat, în faţa unor tribune niţel mai „cărnoase” decât în primul minut al disputei dar tot cu vreo 4-5 sectoare goale spre oraş, în peluza nord, fără urmă de picior de sub Tâmpa.

„La paianjen!” a cerut un hâtru la cel de-al doilea şut pe poartă, tras de Goga pe jos, ceva mai anemic, în minutul 30, uşoara dominare teritorială continuând, dar fără aplombul necesar unei fruntaşe aspirând la titlu. Şi totuşi, pe acest fond de acalmie, un gălăţean a readus Timişoara în frunte în detrimentul Moldovei, în minutul 34 al unei seri târzii…

Braşovenii aveau să exceleze prin cornere şi să domine uneori cu excelente ruperi de ritm şi incisivitate partea secundă, când câteva şuturi ori lovituri de cap au ratat de puţin ţinta iar Taborda s-a dovedit a fi perfect plasat şi cu bune reflexe în trei rânduri, inclusiv blocând ca la handbal, de pe picioare, dar introducerea lui Zicu a fost nimerită, sclipirea sa rezolvând dificila ecuaţie a unei confruntări delicate.

Poli – FC Braşov 2 – 0 (1-0)

Sâmbătă 30 aprilie ora 21,30, stadion „Dan Păltinişanu”, teren bun, timp plăcut, spectatori: 7.000.

Au marcat: 1-0 Bourceanu (min. 34), cu un şut tare şi plasat aproape la firul ierbii, la colţul scurt, de la 14 metri puţin lateral dreapta, unde fusese găsit cu o pasă scurtă din marginea careului, demarcat, de Ricketts; 2-0 Goga (min. 62), cu stângul, din cădere, de la 12 metri central, unde scăpase şi rezistase metri buni talonării lui Oros, demarcându-se şi ţâşnind cu viteză la pasa frontală pe jos, pe centru, trimisă de Zicu, abia intrat în joc.

Poli (antrenor Dusan Uhrin jr.): 99. Pedro Taborda – 4. Srgian Luchin, 25. Ovidiu Burcă, 24. Sorin Ghionea, 8. Laszlo Sepsi – 5. Dan Alexa (cpt) – 55. Alexandru Bourceanu, 10. Iulian Tameş, 6. Nikola Ignjatijevic (59, 27. Ianis Zicu) – 21. Dorin Goga (80, 17. Lukas Magera), 87. Tosaint Ricketts (86, 19. Tosaint Ricketts).

Pe bancă: 1. Sergei Lepmets – 7. Alexandru Curtean, 15. Andrei Zăgrean, 20. Da Silva Helder.

FC Braşov (antrenor Antonio Conceicao): 13. Gabriel Kajcsa – 20. Ionuţ Voicu, 6. Peter Majernik, 15. Daniel Oros, 26. Da Silva Williams (64, 12. Mihai Ionescu) – 11. Dejan Martinovic (46, 23. Josias Cardoso) – 16. Nuno Viveiros (46, 14. David Distefano), 18. Marian Cristescu, 7. Mihăiţă Chipciu – 10. Robert Ilyes (cpt), 80. Filipe De Andrade.

Pe bancă: 1. Alexandru Marc – 21. Adrian Rusu, 25. Juan Toloza, 5. Florin Stângă.

Cartonaşe galbene: Luchin (55), Sepsi (69) – Majernik (24)

Arbitri: Alexandru Tudor – Adrian Vidan (ambii din Bucureşti), Eduard Dumitrescu (Piteşti).

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


− unu = 5

 


Alte articole legate de acest subiect: