Din lac în puțul petrolier, la Ploieşti: Ripensia zdrobită cu 5-0. Timișoara rușinată în roșu și negru

Deținătorii drepturilor de difuzare televizată a partidelor din Liga 2 s-ar putea reorienta când vine vorba de transmisiunea în direct a meciurilor cu Ripensia în calitate de club vizitator, nu de alta dar pentru a doua săptămână la rând jocurile în care timișorenii au fost implicați ca oaspeți s-au dezechilibrat vremelnic, deja 3-0 la pauză miercurea trecută pentru FC U Craiova 1948 în restanța de la Drobeta Turnu Severin, tot 3-0 din minutul 48 și în contul ”Lupilor galbeni” marți seară în nocturnă pe ”Ilie Oană” din Ploiești la încheierea etapei a III-a, cu alte cuvinte din ”lacul” Hidrocentralei Porțile de Fier I în puțul petrolier prahovean: Petrolul Ploiești – Ripensia 5-0 (2-0).   

Cădere care a înfipt-o pe Ripensia pe ultima poziție a clasamentului Ligii 2 după 3 etape, locul 21, cu două înfrângeri usturătoare în deplasare, între cele 5 echipe încă fără nici un punct, dar deținând cel mai modest golaveraj. ”Lanternă roșie”. Care abia sâmbătă la ora 11 va debuta și acasă în noul campionat, pe ”Dan Păltinișanu”, în runda a patra, cu una dintre cele două formații încă fără gol marcat în ediția 2020-2021 a eșalonului secund, Aerostar Bacău, și aceasta învinsă pe linie, strict cu 1-0, pe teren propriu cu clujenii și reșițenii, în deplasare la Constanța.

Iar Ripensia vorbește deja pesemne despre întâlnirea cu moldavii tocmai pentru că ar vrea să dea cât mai grabnic uitării catastrofalul start de campionat pe drumurile Ligii 2, perturbat pentru timișoreni dat fiind amânarea deplasării din runda inaugurală la nou-promovații olteni, restanță care avea să se dispute după 11 zile de la data programării inițiale, debut în contratimp care a înrâurit acești primi pași doar cu stângul, cu atât mai mult cu cât bănățenii nici n-au jucat în etapa a II-a, în așteptare pe tușă dat fiind numărul impar de cluburi din competiție. O problemă o induce pe alta, a se citi cele 3 zile în plus de recuperare și refacere din dreptul băcăuanilor înaintea alinierii pe ”Dan Păltinișanu”, Aerostar jucând deja sâmbăta trecută acasă cu cărășenii, pe când Ripensia a mai așteptat și până marți seară la 19:30, start al căderii de cortină peste runda a III-a. Iar derby-ul local cu concitadina ASU Politehnica așteaptă deja după colț, în etapa a V-a…

Se manipulează la nesfârșit în aceste luni despre așa-zisa pandemie, minciunile în torent zilnic dinspre mass-media prostituată se cunosc iar realitățile factuale au fost sintetizate deja în Sporttim pentru cei care au capacitatea de a suporta cruntul adevăr, un exemplu din lumea arenelor în ceea ce privește impactul indus sectorului privat de odioasele ordonanțe cu scurtcircuitare a vieții sociale la ceas de primăvară fiind conferit de consecințele resimțite de clubul timișorean Ripensia, cu efecte semnificative și la ora actuală, grupare a cărei navigare ar fi fost poate alta dacă ar mai fi putut juca și după acel 1-1 acasă cu Dunărea Călărași pe 7 martie 2020. Întreruperea competițiilor, anunțată inițial, să ne reamintim, cu termen de expirare pe 31 martie, aberații din aproape în aproape sub umbra mereu alungită a unei ”sperietori” prefabricate în laborator ca pretext trăgaci al scenariului actual de fațadă, o anticameră a totalitarismului noii ordini mondiale, a generat o tensionare a fibrei sociale cu bătăi de cap mai ales pentru mediul privat, incertitudine și discontinuitate, soldate cu cazuri de șomaj tehnic și despărțiri cu nemiluita, un întreg pomelnic în cortul celor pe drumuri de la Ripensia.

La antrenor nou, jucători noi, în jurul rămășițelor vechiului nucleu, ceea ce nu putea conferi mari speranțe pe termen scurt, cu atât mai mult cu cât incertitudinile legate de startul actualei campanii au fost și acestea semnificative. Un debut ”la rece”, resimțit mai acut de timișoreni.       

Dar cu asta s-ar și închide acolada scuzelor ce pot fi puse pe seama contextului actual și în particular al circumstanțelor cu care se confruntă Ripensia. Căci în rest…

Dezechilibratul duel de marți seară de pe ”Ilie Oană” a oferit o altă mostră a fotbalului palid și necompetitiv din Liga 2, o anti-propagandă spectacolului sportiv. Se știe, fără spectatori în tribune, o tragi-comedie în absența oricărei justificări pertinente sau credibile din sfere etalon precum cele științifice, medicale, igienico-sanitare ori ale cercetării în legătură cu pseudo-”pandemia” ticluită de oculta satanică mondială pe pielea unor turme naïve și cu care se poate face aproape orice, dar și fără mai toate ingredientele unei întâlniri demne de anticamera elitei.

Suntem tari în măști pe margine dar fotbalul suferă cumplit, fără nerv și orizont, cu greșeli cu polonicul, alte efecte ale pauzei forțate din primăvară, iar Petrolul a ieșit în evidență mai ales pentru că Ripensia a fost parcă la pat, zgâriind globul ocular nu doar prin ineficientul ”n-ați-o ție, dă-mi-o mie”, fără spiritul ofensiv invocat în mantra clubului, oricum greu de aplicat în circumstanțele date, ci și prin echipamentul cu care a fost îmbrăcată reprezentanta Timișoarei pe scena cu conotații naționale din Prahova a Ligii 2, într-un roșu-negru ca nuca-n perete în raport cu culorile tradiționale ale grupării ex-campioană a țării, chit că gazdele și-au ales galbenul doar că alta e ideea, în plus țipător și strident prin împopoțonările disproporționate cu denumiri ale sponsorilor. ”Ciorbă” în care plutesc și însemnele unui ”partener”, UVT, inițiale ducându-te cu gândul la anumite aspecte.

Căci cam de pe vremea când se trâmbița lansarea colaborării apăreau și semnele că Ripensia ar putea-o lua și la vale, altfel decât pe un drum firesc și natural pentru ex-campioana țării. Unică în lumea sportului intern, de sine stătătoare și clar definită prin puternica rezonanță cu care și-a cimentat renumele în fotbalul românesc, renume care în mod normal n-ar mai fi trebuit să fie completat prin asociere cu o alipire din afara sferei arenelor, indiferent de elitismul indus de domeniul învățământului superior, la urma urmei, luat la bani mărunți în cacofonia actuală, de fapt un pseudoelitism. De ce ar fi avut oare nevoie un club consacrat prin denumirea sa în istoria fotbalului românesc de un asemenea ”sufix”, întrebare pe care fără doar și poate și-ar fi autoadresat-o și veritabili ripensiști interbelici, din vremurile de glorie a clubului, dar și o întrebare indicând că mult mai numeroase ar fi interogațiile roind în jurul Ripensiei când vine vorba despre deraparea grupării bănățene de la reperele și valorile ”proiectului” anunțat inițial la ceasul relansării, în 2012.

Iar pașii mai degrabă fără noimă din ultimii câțiva ani, o problemă a bucătăriei interne a clubului, și ”surpriza” sub forma pseudo-”pandemiei”, o problemă aruncată pe umerii unei omeniri prostite și docile, au creat cocktail-ul care taie acum picioarele unei trupe în regres. Fără ca viitorul să sune neapărat bine, cu toată întinerirea actuală a lotului.

Studiu particular de caz, pe ”Ilie Oană” a fost un Petrolul – Ripensia 5-0 dintr-o gamă cosmetică după chipul și asemănarea fotbalului românesc, un exercițiu al formelor fără fond, mult sport rege televizat pentru un fotbal cu pipeta, practicat inclusiv de o grămadă de jucători străini fie și la nivelul Ligii 2, cu timișorenii corigenți iar ”Lupii galbeni” ceva mai răsăriți. Și unde sunt oare ”valoroșii” autohtoni? Poate ne relevă lanțul slăbiciunilor merituosul Viorel Moldovan, antrenor al prahovenilor, care, reprezentând generații consistente ale fotbalului românesc, înțelege exact unde sunt ”bubele”, căci atunci când nu mai alimentezi banda de producție a pepinierelor, ceea ce s-a întâmplat cu începere din anii 90, culegi fără doar și poate ”roadele”. Erodare în timp, resort firesc cauză-efect.

Acesta e fotbalul jalnic televizat la tonă din Liga 2, chit că jocul trenează iar tribunele sunt goale, depopulate de călăii transnaționali cu ale lor cozi de topor în poziție echer în disctrictele jocurilor foamei. Fotbal? Iar bine că protagoniștii mai pot fi și îmbrăcați precum niște clovni, caz al învinșilor. Scutiți-i măcar de această rușine, căci în rest…

O seară neagră precum într-un puț petrolier pentru timişorenii de la Ripensia, un nou eșec la scor, iar măgăreața n-ar trebui neapărat aruncată strict în brațele tânărului portar Dobre, cu ale sale greşeli impardonabile. Căci, înainte de-a o încasa junele încă din minutul 7 pe sub aceleași brațe, ce-i drept din nou din afara careului, precum la Dunăre, Petrolul s-a simțit în largul ei în a manevra cu lejeritate după o aruncare de la margine de pe stânga, așezări și preluări din lovituri de cap în preajma careului timișorenilor, zidiți strâmb în defensivă și pe cale de suprare, ce mai ”degajare”, la care marcatorul Mario Bratu a avut timp și spațiu pentru o preluare cu stângul și încă două așezări tot cu stângul, înainte de a-l torpila pe Dobre cu același picior, de la 18 metri dreapta. Pe centrul porții.    

De-ajuns pentru a urma potopul, căci ce pornește prost se poate încheia și mai prost… Deși putea fi 1-1 zece minute mai târziu, când Popovici a profitat de gafa lui Manolache, intrând în careu, dar nu până la capăt, şut de la 13 metri spre colţul lung, imprecis însă, pe lângă poartă, în vreme ce Ene era poate ceva mai bine plasat pentru a primi o pasă laterală. Ratare a căpitanului, sugerând și aceasta ceea ce ar putea urma când nu concretizezi în deplasare. Și spune multe despre rămășițele Ripensiei, o umbră a celei din primăvară, și aspectul că Alexandru Popovici a ajuns căpitan. În fond, o armă ofensivă ”de buzunar”. Problema, a clubului și nu a jucătorilor.

Se ivea și o nouă ocazie a vizitatorilor, după două cornere consecutive, la ultimul Popovici centrând în faţa porții, balon respins de goalkeeper până la Valerii Macriţchii, încă un şut imprecis, din 7 metri lateral peste transversală.

Primul cartonaş galben, tot în contul timişorenilor, Țieranu, pentru joc periculos la 17 metri lateral stânga, lovitura liberă bine executată de Vajushi fiind deturnată de Dobre de sub transversală, fără a se acorda corner.

În minutul 35, Dobre din nou protagonist, ieșind mult în afara careului, pe flancul stâng al apărării timișorene, unde a aplicat o talpă dreaptă printr-un tackling întârziat la Balint. Junele scăpa doar cu un cartonaş galben. Portar sau fundaș? Căci cu cinci minute înainte de pauză același Dobre comitea un fault la 20 metri de poartă, asupra aceluiaşi Balint. Iar junele scăpa de roşu. Nu însă și de golul doi. Lovitura era bine executată de Vajushi, în dreapta portarului, care a respins balonul în stâlpul porții, Roige înscriind de la 3 metri, pe fază fiind… 2-0. Scor la pauză.

Rapid modificat la reluarea jocului, când gazdele beneficiau de o lovitură de la 11 metri acordată pentru un fault comis de Valerii Macriţchii în careu şi transformată cu siguranţă de Armando Vajushi: 3-0 după 48 de minute de joc.

Petruescu efectua trei înlocuiri în minutul 55, tot trei efectuând la același 3-0 și la Dunăre, atunci la pauză, dar nimic nu mişca în tabăra oaspeţilor. Ba din contră, knock-out cu încă două goluri încasate în ultimele cinci minute de joc. Coșmar în minutul 85, 4-0 prin Alexandru Saim Tudor, Moldovan fiind mai inspirat prin introducerea sa în teren, ”la pachet” atunci și cu Sorin Ibrahim Diarra, marcator și acesta în minutul 87: 5-0.

N-ar mai fi loc de multe concluzii. Niște învinși șterși într-un roșu-negru ca pe garduri, cocoșați pe începuturi și finaluri de repriză de niște ”galbeni” destul de palizi la rândul lor. Un fotbal după chipul și asemănarea televiziunilor care-l transmit, cu planetare ”legende” vii ale presei timișorene în platoul specialiștilor-analiști dar și în serate de introducere și prezentare la Vineri13. Legendari ripensiști interbelici nu doar plâng, ci chiar se răsucesc în mormânt, neștiuți și ascunși dușmani ai omenirii nu doar râd, ci chiar se țin cu mâinile de pântece la hohotele iscate la cea mai simplă concluzie cu putință. Și anume că pot face orice doresc cu turmele în cătare, efectele resimțindu-se pretutindeni și în varii forme. Exemplificate într-o sumară schiță descriptivă și în eșantionul de mai sus.

Rezultatele etapei a III-a și programul viitor în Liga 2, pe coloana clasamentelor, din dreapta secțiunii Fotbal. 

Petrolul Ploieşti – Ripensia Timişoara 5-0 (2-0)

Petrolul Ploiești: 12. Raul Avram – 87. Brian Mendoza, 3. Bart Meijers, 30. Antonio Manolache, 5. Valentin Țicu – 10. Nir Lax – 98. Mario Bratu (min. 64, 95. Mihai Constantinescu), 20. Serge Ekollo (min. 83, 11. Răzvan Matiș), 8. Pol Roige (cpt.), 7. Armando Vajushi (min. 75, 17. Alexandru Saim Tudor) – 9. Valentin Balint (min. 75, 29. Sorin Ibrahim Diarra).

Antrenor: Viorel Moldovan.

Pe bancă: 98. Nicolae Cebotari – 15. Alberto  Olaru, 23. Andrei Răuță, 16. Joery Poellmans, 18. Amidu Salifu.

Ripensia Timișoara: 1. Ștefan  Dobre – 17. Andrei Macrițchii, 5. Darius Țieranu (min. 57, 22. Gabriel Stoi), 26. Radu Rojac, 30. Cosmin Gladun (min. 72, 15. Mirjan Maric) – 13. Valerii Macrițchii, 18. Tudor Călin, 8. Alexandru Neagu (min. 57, 9. Nemanja Sokovic) – 24. Vlad Tudorache (min. 86, 7. Denis Golda), 14. Alexandru  Popovici (cpt.), 23. Mihai Ene (min. 57, 95. Ivan Urvanțev).

Antrenor: Cosmin Petruescu.

Pe bancă: 99. Adrian Păduraru – 4. Alin Burdeț, 11. Ioan Vasluian, 29. Coulibaly.

Au arbitrat: Vlad Baban (Iași) – Alexandru Filip (Constanța) și Florin Pucheanu (Dâmbovița). Arbitru de rezervă  Ana Maria Terteleac (Berceni – Ilfov). Observator de arbitri Marcel Savaniu (Brașov), delegat de joc Marian Lumînare (București).

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2 și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


opt × = 16

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: