Foarte tinerii „violeţi” şi juniorii Politehnicii au fost nevoiţi şi sâmbătă a întâlni şi-n returul de la Timişoara al sezonului regulat în Liga 3 o trupă a unui club divizionar „D” care în iunie n-a obţinut promovarea pe teren la baraj în baza criteriilor sportive, frageda formaţie de pe Bega fiind pusă în faţa faptului împlinit de a juca şi un al doilea meci care n-ar fi trebuit a se disputa şi care nici n-avea ce căuta în programul competiţional întocmit de FRF, cu o „invitată” federală în plus şi implantată înadins cu scop precis în Seria 9 vestică pe un culoar prefabricat spre play-off şi eventualul baraj. Ţel în vederea căruia nepromovatei i-a şi fost netezită calea pe „Electrica” de trimisul CCA la centru, junii bănăţeni în creştere având de fapt de dat piept cu o întreagă încrengătură interesată cu conexiuni „la centru”.
Pe lângă consemnarea deja publicată pe marginea meciului din etapa a X-a – accesibilă aici, prima din returul sezonului regulat în Liga 3, iată şi câteva fotografii de la inegalul duel purtat de mai necopţii alb-violeţi ai grupării studenţeşti cu beneficiara pe bază de invitaţie a compromisului federal de a umple eşalonul terţ cu nepromovate pe teren care n-ar avea ce căuta în cadru, sprijinită în plus lângă Gara de Est prin tenta evidentă a unei maniere de arbitraj părtinitoare în defavoarea timişorenilor, aplicată de Adelin Pavel din Osica de Jos, în judeţul Olt – limitrof celor cu reprezentare în Seria 8 sud-vestică în care activează şi normal celălalt club din Valea Jiului, CSM Jiul Petroşani, cu sublinierea că vizitatoarea „Electricii” implantată cu tâlc de FRF în Seria 9 vestică al cărei „corp străin” este are în conducere un nimeni altul decât reprezentantul eşalonului 3 în Comitetul Executiv al FRF, sosit tocmai în vară la nepromovata pe teren din Divizia D Hunedoara de la participanta în mai la semifinalele de baraj ale „C”-ului din seriile 7-8, ACSO Filiaşi.
Juniorii şi foarte tinerii polişti, reprezentanţi ai unui club cu o lungă şi documentată istorie a „dizidenţei” în fotbalul românesc, şi în consecinţă adesea nedreptăţit făţiş în felurite chipuri ascunse, au avut de fapt de jucat împotriva unui veritabil păiănjeniş al intereselor de clică, şi nu, cum ar fi firesc, normal, în spirit sportiv de fair-play şi în baza legilor scrise şi nescrise ale fenomenului, împotriva a 11 parteneri de întrecere, cei 11 ultramotivaţi mercenari roş-negri printre care şi componenţi de culoare având în arbitrul oltean un al 12-lea în ajutor, pe margine cu un decident reprezentant al cluburilor din Liga 3 în Comitetul Executiv al FRF.
Iar cum anume reprezintă cluburile din Liga 3 s-a văzut de la o poştă în estul Timişoarei sâmbătă de la ora 14 prin ceea ce a pătimit tânăra garnitură a Politehnicii în plină reconstrucţie de pe urma jocului înadins lăsat liber în favoarea abordării pseudobărbăteşti a nepromovatei „invitate” cu agresivităţi nesportive peste limita regulamentului, tenta arbitrajului fiind absolut clară în favoarea beneficiarei cadoului federal în eşalonul terţ, cu interpretări şi greşeli într-un singur sens, dar în contrast de un manierism plin de evidentă scrupulozitate la adresa bănăţenilor.
Acesta este însă mizerabilul fotbal „al lui 272-0”, putred de corupt în sistemul „un loc pentru un vot”, mereu deconspirat ca atare pe scena externă când survin foarte rare momente ale adevărului plin de realism precum 0-3 cu Olanda ori 0-2 cu Belgia, dar altfel văzându-şi din plin de-ale sale pe plan intern, un exemplu fidel în acest sens evidenţiindu-se sâmbătă după-amiază pe Bega în această „întâlnire de 6 puncte” care n-ar fi trebuit de fapt a avea loc.
Trupa în roşu şi negru reprezentând un club din vale a cărei echipă n-a marcat absolut deloc în cele 180 de minute ale barajului de promovare din iunie, ca atare pierdut fără drept de apel la un scor de neprezentare, ceea ce nu-i conferea în nici un fel dreptul de a activa în Liga 3, ci în Divizia D.
Şi totuşi introdus pe uşa din dos de către FRF, care, în plus, la „pregătirea cărţilor” şi simularea viitoarelor posibile împerecheri în vederea semifinalelor de baraj pentru promovarea în Liga 2, i-a găsit breşa potrivită pe un culoar astfel prefabricat în Seria 9, vestică, cu un vid de putere la vârf ca teren fertil pentru părţile interesate din „cercul inelelor”.
Iar un reprezentant al Ligii 3 în CEx care a fost în mai în colectivul semifinalistei de baraj ACSO Filiaşi, din C7, greu eliminat de FC Bihor cu 1-1 şi 1-0, trecut din vară nu întâmplător la nepromovata din Divizia D „invitată” pe scena a treia şi convenabil implantată în C9, ar fi interesat a întreţine măcar acelaşi nivel al competitivităţii.
Prin ce mijloace, e cât se poate de evident, căci în vreme ce „Poli” caută a-şi reconstrui echipa în special din propria pepinieră, inclusiv cu juniori din centrul juvenil, în schimb şi pe de altă parte nepromovata invitată din vale s-a axat pe ideea rezultatelor imediate, inclusiv prin privarea unor tineri sportivi autohtoni de jocuri în picioare ca titulari la Liga a III-a în favoarea unora de culoare, contraexemplu al modalităţii de dezvoltare a fotbalului intern.
Deloc de mirare însă într-o societate falimentară moral, a cărei oglindă fidelă fotbalul îi şi este, după chipul şi asemănarea sa, rupând-o cu principiile şi etica sportivă, ci mânată de interese.
Ceea ce a fost pus la cale pe „Electrica” era oarecum anticipabil şi n-are în consecinţă darul de a mira, contrariind în schimb intensitatea fără perdea la care a fost amplificat nivelul urmăririi unor anumite interese, ceea ce sugerează că este de-a face cu o trupă care bineînţeles că nu poate fi considerată demnă parteneră de întrecere, dar, mai presus de asta, capabilă de a se deda la absolut orice pentru a-şi atinge scopul.
Nepromovata din „D” constituie poate un eşantion fidel a ceea ce e mai forţat şi artificial într-un fenomen intern grav alterat, perimat şi susceptibil a îmbrăţişa compromisul.
E poate un contraexemplu elocvent din gama „nu faceţi ca ei!”, mai rar fiind totuşi posibil a-ţi stârni abordarea din partea unei trupe fotbalistice atâta dezgust, chiar scârbă şi silă. Acestea sunt însă specimenele „noii normalităţi” cu care se confruntă pseudosocietatea dată peste cap.
Din care face parte însă şi SSU Politehnica, grupare capabilă a-şi da votul prin reprezentantul delegat unanimităţii din „fotbalul lui 272-0”, încât, dacă astfel şi-a dat acordul în 2022, atunci înseamnă că încuviinţează şi cele puse la cale în sportul în 11 românesc, devenind implicit complice stării de fapt şi atrăgându-şi indirect în consecinţă şi cele pătimite de junii împinşi „la înaintare” pe dreptunghiul verde, într-un inegal duel purtat de unii în stilul de a-şi atrage foloase necuvenite cu acel dispreţ faţă de semeni în baza căruia toate li s-ar cuveni.
Una peste alta, Politehnica a primit doar al doilea gol la Timişoara în acest campionat, la cea de-a cincea apariţie, după ce mai încasa unul chiar la prima partidă pe „Electrica” în C9, 1-1 cu Progresul Pecica, şi a pierdut în premieră acasă în ediţia 2024-2025, dar într-un joc care, repetăm prin subliniere, n-ar fi trebuit a exista în programul Ligii 3 cu o nepromovată pe teren din Divizia D.
Celelalte considerente fiind deja punctate în consemnarea anterioară.
