Intrat în tripleta superlativului

Ilie Balaci a plecat în ceruri, fotbalul românesc este în doliu. Veșnică amintirea ”Minunii blonde” învăluite în aura sportului rege din România, precum punctează Răzvan Toma în editorialul ”Intrat în tripleta superlativului”, de pe coloana dreaptă a paginii I.

De obicei, când ne referim la un fotbalist din trecut nu lipseşte şi aprecierea de genul „ar fi putut ajunge mai sus”. La Ilie Balaci este valabilă parţial, ajutată de vreo doi de „dacă”.

Primul, dacă situaţia politică în care a trăit ca jucător ar fi fost una democratică, pentru că atunci i s-ar fi permis să se transfere în străinătate, şi astfel era foarte posibil ar fi ajuns la o echipă de anvergură internaţională. Al doilea, dacă nu ar fi avut parte de acea accidentare la un banal meci de campionat de la Baia Mare, la 21.02.1984, care s-a lăsat cu o ruptură a ligamentelor, numărul de ani ai carierei ar fi fost mai generos. Cu aceşti doi de „dacă” înfăptuiţi, atunci i s-ar fi mărit cu siguranţă atât cifrele carierei, cât şi gloria. Pentru că după acel eveniment nefast, cariera sa de fotbalist a luat-o la vale, neavând parte de genul acela de poveste fericită, nu rar întâlnită în rândul sportivilor de performanţă, în care o accidentare fie ea şi gravă este în cele din urmă învinsă, iar cel în cauză iese întărit din acea provocare a vieţii reuşind ulterior viitoare performanţe considerate a fi, de toată lumea prin prisma suferinţei anterioare, mult mai valoroase. Nu. Lui totul i s-a îngustat odată cu trecerea zilelor, chiar dacă a mai putut ajunge pe dreptunghiul verde. Cântecul de lebădă îşi începuse primele acorduri, şi până la final a mai fost cel mult un scurt refren.

Gloria însă şi aşa i-a rămas mare, chiar eternă. Căci nu e de colo să ajungi un etalon, atunci când se vorbeşte despre cei mai mari fotbalişti ai României să se pronunţe imediat numele tău pe lângă cele ale lui Hagi şi Dobrin. De fapt, aşa cum scriam mai sus, această glorie i-a rămas eternă, luându-l în primire încă de la debutul său în fotbalul mare, apoi i-a stat în preajmă şi după ce şi-a pus ghetele în cui, şi va continua să fie lângă el şi acum după ce a închis ochii.

Presa l-a evocat laudativ de la primele sale atingeri ale mingii, fiind un copil precoce al fotbalului, neavând nici 17 ani când a debutat într-un meci de seniori. Tehnică, viziune, şut, dribling, pasă erau doar câteva din elementele bogatul său arsenal fotbalistic cu care l-a dotat Dumnezeu. Iar el, prin ceea ce a realizat în sportul-rege, a amortizat toţi aceşti talanţi. Ca fotbalist se poate spune că s-a născut odată cu performanţa pentru fotbalul craiovean. Până la apariţia sa, vitrina Universităţii era goală, iar oltenii se puteau lăuda doar cu izbânzi mai degrabă platonice şi nici acelea prea multe: un loc 3 în 1966/67 şi acel dureros loc 2 la egalitate de puncte cu locul 1 din 1972/73. Însă chiar în ediţia următoare, 1973/74, cea a debutului lui Balaci, a însemnat şi primul titlu al Universităţii. Nodul gordian fusese tăiat, aşa încât trofeele începuseră să înveţe şi acest nou drum, cel înspre Bănie.

Prematur s-a lansat în cariera de fotbalist, tot prematur a trebuit s-o părăsească, la doar 31 de ani. Şi la el, ca în cazul multor altor jucători, mutarea cea mai la îndemână după eplilog a fost cea spre antrenorat. În asemenea cazuri, pentru unul obişnuit ca fotbalist să fie sus, începuturile ca antrenor, în care iniţial este un neînsemnat, pot fi un şoc. Ilie Balaci l-a trăit în primele sale experienţe, tot în Oltenia însă în Divizia B, mai întâi la Pandurii, apoi la Drobeta, unde a fost departe de a fi calificat drept un antrenor promiţător. Acolo a constatat că prea puţin l-a mai ajutat acel bogat arsenal din perioada când „mângâia” mingea pe gazon şi ridica tribunele în picioare.

Cel de Sus însă l-a ajutat să se replieze repede, oferindu-i o alternativă pe cât de neaşteptată, pe atât de benefică. Prin intermediul reputatului tehnician Angelo Niculescu a făcut joncţiunea cu fotbalul arab, mai întâi cel african, mai performant pe teren decât în conturi, pentru a se muta apoi în cel asiatic, în care situaţia s-a inversat. Găsind repede un modus vivendi într-o cultură dificilă şi mult diferită de cea cu care era el obişnuit, în care nu mulţi venetici se descurcă, şi-a apropiat trofee şi prin ele faimă, simpatie şi încredere printre microbiştii lui Allah.

În afară de momentele când îl mai apuca dorul de casă ca şi cele în care gradele superioare ale termometrului scăpau de sub control, ţările arabe au constituit pentru Ilie Balaci o a doua casă în care s-a simţit foarte bine şi la care a avut oricând uşi deschise.

*

CV

Ilie BALACI

Născut: 13.09.1956 (Bistreț,DJ)

Decedat: 21.10.2018 (Craiova)

Post: mijlocaș ofensiv

Cariera de fotbalist

Debut Div.A: 12.08.1973 Jiul – Univ.Craiova 1-1

Debut cupă: 21.11.1973, UTA – Univ.Craiova 1-0

Sezon            Echipă                                                                    Div.A         Cupă

1973-74         Univ.Craiova                                                         27/3           1/0

1974-75         Univ.Craiova                                                         29/7           4/2

1975-76         Univ.Craiova                                                         27/3           3/1

1976-77         Univ.Craiova                                                         32/12         5/3

1977-78         Univ.Craiova                                                         28/12         3/0

1978-79         Univ.Craiova                                                         17/0           1/1

1979-80         Univ.Craiova                                                         29/6           4/1

1980-81         Univ.Craiova                                                         29/12         5/3

1981-82         Univ.Craiova                                                         31/10         1/0

1982-83         Univ.Craiova                                                         27/10         5/1

1983-84         Univ.Craiova                                                         4/0             0/0

1984-85         Univ.Craiova                                                         5/1             0/0

1984-85         FC Olt                                                                     13/3           0/0

1985-86         FC Olt                                                                     17/4           1/0

1986-87         Dinamo                                                                  26/1           2/0

1987-88         Dinamo                                                                  6/0             1/0

Total Div.A: 347 jocuri, 84 goluri

Total cupă: 36 jocuri, 10 goluri

A cucerit 3 titluri și 4 cupe, toate cu echipa craioveană

+

În echipa națională

Debut: 23.03.1974, Franța – România 1-0

Total: 65 jocuri, 8 goluri

+

În echipa olimpică

Debut: 04.06.1975, România – Danemarca 4-0

Total: 2 jocuri

+

În echipa națională B

Debut: 08.10.1975, RFG – România 2-0

Total: 3 jocuri

+

În echipa U21

Debut: 07.11.1974, Ungaria – România 0-1

Total: 2 jocuri

+

În cupele europene

Debut: 19.09.1973, Fiorentina AC – Universitatea Craiova 0-0

Total: 38 jocuri, 7 goluri

# A fost desemnat de două ori, în 1981 și 1982, cel mai bun fotbalist român al anului

# În prima ediție a Trofeului Bravo, acordat celor mai buni fotbaliști U23 din cupele europene, a ocupat locul 3

# al 30-lea cel mai tânăr jucător român din naționala țării noastre și al 8-lea cel mai tânăr jucător român din istoria cupelor europene

# De 9 ori căpitanul echipei naționale

Cariera de antrenor

Sezon                 Echipă                                                                             Trofee cucerite

1988-89              Pandurii Târgu Jiu (Div.B)

1989-90              CF Drobeta Turnu Severin (Div.B)

1990-91              CA Tunis (Tunisia)                                                        Cupa Campionilor Africii

1991-92              CA Tunis (Tunisia)                                                        campionatul și cupa

1992-93              Olympic Casablanca (Maroc)                                      Cupa Cupelor Țărilor Arabe

1993-94              Olympic Casablanca (Maroc)                                      campionatul

1994-95              Al-Shabab,Dubai (EAU)                                               campionatul și Cupa Campionilor Țărilor Golfului

1995-96              Al-Shabab,Dubai (EAU)

1996-97              Al-Nasr,Ar-Riyadh (Arabia Saudită)                           Cupa Campionilor Țărilor Golfului

1998-99              Universitatea Craiova (Div.A)

1998-99              Al-Ain (EAU)                                                                   cupa

1999-00              Al-Ain (EAU)                                                                   campionatul

2000-01              Universitatea Craiova (Div.A)

2001-02              Al-Saad,Doha (Qatar)                                                   Cupa Campionilor Țărilor Arabe

2002-03              Al-Hilal,Ar-Riyadh (Arabia Saudită)

2003-04              Al-Ahli,Jeddah (Arabia Saudită)

2005-06              Al-Arabi,Doha (Qatar)

2006-07              Al-Shabab,Dubai (EAU)

2009-10              Qazma,Al-Kuwait (Kuweit)

2011-12              Raja Casablanca (Maroc)

2013-14              Al-Nahda (Arabia Saudită)

2016                   El-Hilal,Omdurman (Sudan)

2017-18              Al-Suwaiq (Oman)

 

 

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 1 și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 − unu =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: