Ceea ce n-a reuşit sâmbăta trecută la începerea fazei play-off, şi-anume să învingă pe „Electrica”, doar egalându-i după pauză pe ghirozeni, a izbutit SSU Politehnica astăzi de la ora 15 în al doilea meci jucat consecutiv acasă în grupa I valorică, opunând primele două clasate la egalitate de puncte. Nu şi-n continuare, „capul” golgheterului Istratie în minutul 40 şi „dubla” cu stângul a lui Prună în minutul 64 şi-n prelungiri redesprinzându-i în frunte pe „violeţii” Timişoarei la cel mai mare avans al lor de până acum.
Provizii înaintea triplei ieşiri pe rând la Pecica, Ghiroda şi-n Valea Jiului, în vederea returului cu învinşii lor roş-negri din această după-amiază, depăşiţi în cele din urmă la cea de-a treia încercare.
Cu toate caznele aparent inocente ale centralului câmpinean Mihai Amorăriţei, asistat de „impiegaţi” tot prahoveni, de a înrâuri mai subtil sau chiar făţiş jocul în favoarea trupei hunedorene în a cărei schemă se află şi un reprezentant al cluburilor din Liga a III-a în Comitetul Executiv al FRF, Spînu.
Iar când Sporttim a anticipat încă din vara trecută că invitata federală din vale, nu doar o oarecare nepromovată pe teren din Divizia D Hunedoara, ci mai mult decât un simplu implant al FRF în coasta „fâşiei vestice”, este urzită a fi împinsă abitir din spate de către „sistem” pe culoarul astfel adulmecat „de la centru” în Seria 9 vestică pe fondul vidului de putere iscat prin promovarea bihorenilor, n-a exagerat absolut deloc.
Realitatea factuală obiectivă dovedind din plin că invitata din vale n-a fost strămutată întâmplător în seria vestică, ci tocmai pentru că se putea astfel strecura printr-o galerie către luminişul potenţialelor semifinale ale barajului de promovare în Liga a II-a.
Iar roş-negrii au şi abordat deplasarea la „Electrica” de pe un loc de calificare în semifinale, chiar cu nădejdea că ar putea repeta lovitura aplicată în toamnă pe acelaşi teren, în prima repriză, după care uzitau toate tertipurile pentru conservarea minimului avantaj.
Însă a venit şi ceasul revanşei, una absolut meritată şi din plin adjudecată de SSU Politehnica, fie şi cu o periclitantă scăpare în prelungiri tot în urma unui corner al adversarilor, precum Mosoarcă era surprins la aceeaşi poartă şi sâmbăta trecută.
Iar apropo de finalul de meci, unul vag inconfortabil pentru alb-violeţi, dacă ar fi recurs la rândul lor la tragerile de timp cu care îşi împănau în toamnă roş-negrii prestaţia pe „Electrica”, foarte probabil, la stilul dublei măsuri aplicate de Amorăriţei, ca trimisul federal la centru să fi împărţit cu nonşalanţă cartonaşe galbene tinerilor localnici.
Care şi-au văzut însă de joc, nu de antijoc.
Şi chiar tineri sunt alb-violeţii unei echipe în formare, pe când pentru propăşirea fotbalului românesc pe cele mai înalte căi de civilizaţie şi progres încurajate sunt şi importurile în tabăra invitatei din vale, cu nu mai puţin de trei jucători de culoare implicaţi astăzi la Timişoara.
Unii străduindu-se a creşte jucători autohtoni, spre binele de ansamblu al fotbalului carpatin, alţii lipsindu-i pe tinerii români de două posturi de titulari într-un mercenariat al scopului care scuză mijloacele, şi-anume acela de a forţa o altă promovare, după cea cadorisită nemeritat de către FRF „la masa verde”.
Însă ce-atâtea principii şi etică sportivă pe fondul marasmului moral într-o societate realmente sfârtecată de tragedia conştiinţelor!?
Ci doar interese de moment şi-acea impetuozitate fără dubii a „băieţilor deştepţi bine orientaţi”, căci altfel nimeni nu şi-ar fi permis, în ciuda criteriilor sportive călcate în picioare, a crea peste vară premizele căpuşării Seriei 9.
Cu un corp străin neavând absolut deloc ce căuta în cadru. Şi totuşi propulsat pe un anumit culoar tocmai cu oblăduirea „sistemului” federal, nu doar încuviinţând ci chiar stimulând tendinţele speţei în cauză.
Şi prin trimişii în teritoriu, centralul Amorăriţei fiind încă din primele minute vădit înclinat spre aplicarea dublelor standarde, pe tinerii alb-violeţi parcă întărâtându-i din capul locului prin intermediul unei varietăţi a deciziilor ca manieră de arbitraj, doar, doar s-ar pierde cu firea.
Dovadă de maturitate, Marincu şi compania – în rândurile cărora Militaru a fost titularizat la închidere în locul lui Rotariu – şi-au văzut doar de joc, aşa cum galeria viola i-a încurajat necontenit în stilul tradiţional, de la tribuna a II-a.
A micuţei arene „luată cu asalt” aproape precum la prima întâlnire din 2025 cu ghirozenii, nu tocmai cu aceeaşi afluenţă de public şi astăzi, dar nici cu mult mai prejos, pe un timp ideal pentru fotbal, noros şi răcoros, gazonul ţinându-se totuşi bine după precipitaţiile săptămânii.
Încheiată de polişti aşa cum îşi doreau, în scandările fanilor din galerie, bucurându-se din plin la final laolaltă cu tinerii alb-violeţi, triumfători de justeţe la a treia încercare în faţa invitaţilor din vale, dar şi din nou învingători după remiza de la ora revederii zilele trecute cu ghirozenii.
„Poli” punând piciorul în prag în privinţa intenţiilor sale ofensive încă din minutul 7 cu un şut de la semidistanţă, „bâlbâit” de portar, aproape să speculeze situaţia Istratie.
Şi insistând mai mult în zona central-stângă a ofensivei, dar şi având a rămâne în gardă la tentativele de incursiune din partea invitaţilor federali din vale, o idee mai iuţi printr-o poziţionare ceva mai bună în teren, golgheterul roş-negrilor, Popescu, obţinând primul corner al meciului în minutul 14.
Iar pe fondul jocului mai combinativ al oaspeţilor, mai degrabă primii la minge şi mai alerţi odată în posesia balonului, o centrare de pe stânga a adus şi o reluare, cap al aceluiaşi Popescu, dar pe lângă bara de la colţul scurt.
În replică, poliştii nu puteau trece momentan de… semnalizările „impiegatului” Creţu din Cocorăştii Colţ, rămas totuşi cu steguleţul jos la o angajare de manual în minutul 27, pe cât de atrăgătoare ochiului, lansată fiind din faţa galeriei viola, pe-atât de pragmatică în incisivitatea sa.
Prună îl lansa în diagonală de pe dreapta pe Marincu, săgeată ofensivă pătrunsă în careu, dar şi talonat, fără a-şi găsi perfect paşii iar doar un călcâi ineficient răcind faza.
Hunedorenii imitându-i pe alb-violeţi în minutul 30 dar de pe stânga, pentru Baidoo în preajma careului mic timişorean şi nu neapărat la fel talonat, reluarea dintr-o bucată fiind blocată de Mosoarcă de jos, în stânga sa.
Era cea mai mare ocazie de până atunci.
Semnal de avertisment luat în seamă de blocul defensiv al poliştilor, din rândurile căruia lui Radu Ciurel i se tăia realmente respiraţia la o intrare care l-a lăsat lat în minutul 37, necesitând îngrijiri medicale.
Iar când se ridica, pe bună dreptate făcea spre Amorăriţei semnul acordării un cartonaş. Dar prahoveanul le păstra pentru… bănăţeni.
Însă „Poli” a răspuns cel mai adecvat şi potrivit tocmai prin… joc, răspunsul fotbalistic fiind dat chiar de fundaşul lateral Radu Ciurel cu o centrare de pe stânga, bineînţeles, cu stângul, spre marginea careului mic, unde golgheterul Bogdan Istratie a venit excelent din urmă la întâlnire, din dreapta, luând faţa fundaşului la 6 metri cu o imparabilă lovitură de cap: 1-0 în stânga portarului, în minutul 40.
Ce mai bucurie pe „Electrica”, în tribuna I, plină, şi-n galerie!
Istratie, dublu marcator împotriva invitatei federale din vale tocmai în judeţul Hunedoara în runda inaugurală din vara trecută, îi lua prin surprindere pe mai toţi, de la Amorăriţei şi „impiegatul” din Cocorăştii Colţ, sub ale cărui priviri a marcat, până la chibiţii din jur.
Antrenorul său, Cristi Gălan, nefiind poate la fel de surprins.
Elementul surpriză pe pielea poliştilor apărând în schimb în prelungirile reprizei, când prahoveanul şi-a reintrat în rol, cadorisindu-i pe protejaţii federali cu o minge de la punct fix.
La reluare, stângul lui June din zonă centrală, exersându-şi tehnicitatea în minutul 48, l-a obligat pe Mosoarcă să scoată de sub bară, dar totuşi de pe picioare.
Acelaşi June mai lansând un stâng şi din întoarcere, ceea ce i-a inspirat pare-se pe polişti.
Istratie intrând în minutul 54 în rolul de servant de pe dreapta, pătruns în careu şi trimiţând mingea spre cel mic, unde şi Marincu s-a avântat la întâlnirea cu balonul, nu însă suficient.
Ar fi putut deveni aşadar 2-0.
Iar cu-atât mai mult în minutul 58, când, exploatând spaţiile libere lăsate de roş-negri, „Poli” şi-a croit o mare, mare ocazie de dublare a avantajului, cu o trimitere în diagonală de pe stânga, spre colţul careului mic, de unde metronomul Popa a retrimis cu capul spre colţul lung, unde Marincu îi lua prim-planul coechipierului Roşu.
Portarul oaspeţilor scăpând cu faţa curată.
Şi-n minutul 60 la şutul slab de pe centru al lui Marincu, pătruns tot pe poziţie viitoare la pasa lui Istratie din dreapta, ceea ce-i şi aducea imediat înlocuirea.
Un cu totul alt şut, din aproximativ aceeaşi zonă, din faţa careului, dar mai măiastru expediat, asigurând în minutul 64 desprinderea, frumos semnată de Victor Prună cu stângul, dintr-o bucată, cu transversala.
Portarul era realmente pe spate…
Iar dacă la centrarea deschiderii de scor mingea a fost trimisă cu stângul, la şutul de 2-0 a fost plasată la înălţime şi mai frumos cu latul bocancului stâng.
Imparabil.
Însă cum nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită, Amorăriţei şi-a reluat minirecitalul când mai sub acoperire, când făţiş, sancţionându-l cu cartonaş galben pe marcatorul Prună şi dictând o lovitură indirectă.
Sesizându-se în cele din urmă în minutul 81 şi-n cazul unui roş-negru al protejatei din vale, rezerva Prem, sancţionat cu „galben” la faultul asupra aceluiaşi Radu Ciurel, destul lovit astăzi la Timişoara de vizitatori.
Care aveau a se alege din mai nimic cu un corner, iar din respectiva lovitură de colţ de pe dreapta, executată spre exterior, chiar cu un gol, al înjumătăţirii deficitului, semnat de Vlad prin a se înălţa binişor la cap, cu concursul portarului spectator în propriul careu mic.
Tot acolo fiind depăşit de mingea trimisă de ghirozeni tot dintr-un corner de pe dreapta, Ciobanu înscriindu-i atunci spre colţul lung.
Vlad a atacat mingea de maniera izbutită de Istratie, iar nestingherit de nimeni a redus din handicap fundaşul central al celor din vale.
Capac la toate, Mosoarcă era de-a binelea busculat în colţul plasei propriei porţi, deloc într-un gest de drăgălăşenie, în graba vizitatorilor de a pune cât mai repede balonul la centru: 2-1.
Uituci de-a binelea, la cât de mult au tras în neştire de timp, în fel şi chip, cu prilejul acelui 0-1 autumnal. Cu încuviinţarea centralului de-atunci.
Net mai intransigent fiind în schimb Amorăriţei cu poliştii care chiar şi-au văzut de joc şi nu de tragerile de timp, dar totuşi sancţionându-i în cascadă în prelungiri, mai întâi pe fundaşul central Roşu.
Dubla măsură fiind aplicată prin faptul că închidea pur şi simplu ochii la un henţ comis de roş-negri în careul timişorenilor, cât se poate de nonşalant efectuat fără nici cea mai mică jenă, poate, poate s-o întâmpla ceva, la fel cum în prealabil apelau şi la un teatral plonjon ca-n bazin în acelaşi careu al lui Mosoarcă.
Şi probabil că astfel sunt smulse loviturile de la 11 metri în vale.
Dar „Poli” le-a răspuns tot prin fotbal şi-n prelungiri celor unsprezece plus vreo alţi câţiva cu tot cu… Spînu reprezentant federal al Ligii 3 în CEx al FRF, şi tot prin stângul aceluiaşi Victor Prună, şi tot dintr-o bucată dar de-astă dată din careu, din zona stângă, la aşezarea înapoi din partea dublului co-autor David Ciurel: 3-1 pe jos la colţul lung.
Pentru trei puncte avans în frunte.
Poate nu cea mai detaşată victorie a sezonului, dar cea mai concludentă ca moment oportun al dobândirii sale împotriva secund clasatei.
Învinsă de Mosoarcă – Miclăuş (minutul 77, Nagy), D. Roşu, Vlaicu, Radu Ciurel – Pureca, Militaru (69, Rotariu) – Prună, Popa, Marincu – cpt. (60, David Ciurel) – Istratie.
* Clasamentul actualizat şi programul viitor, pe coloana rezultatelor secţiunii Fotbal în Sporttim.
