Mentalitate mioritică sau de ce n-are de fapt România fotbal. Cu sacii în căruță în Turul de Elită la U19, juniorii ”tricolori” încasează 3-0 de la Islanda. Din nou Islanda

Astfel s-a calificat România U9 la turneul final continental Euro U19 din vară din Slovacia, prin a pierde ultima sa apariție oficială înaintea competiției în opt cu un categoric 3-0 astăzi după prânz pe teren neutru în runda a treia și ultima a Grupei 4, în Croația, în fața juniorilor mari ai Islandei, fără victorie în primele două apariții în seria din țara la Marea Adriatică. Și ce diferență este oare între pe de-o parte a conduce la scor într-un meci dar a ”opri motoarele” – fără a mai înscrie pe finalul partidei însă prin a primi în schimb goluri, și pe de altă parte a fi deja cu sacii în căruță, cu calificarea în buzunar, dar a pierde lamentabil la ultima apariție!? Nici una. Fiind doar o reflexie a mentalității nesănătoase în planul competitivității și al performanței sportive. 

Mentalitate mioritică sau de ce n-are de fapt România fotbal. Un obiectiv atins, cel al calificării la un turneu final, performanță deloc de neglijat, ba din contră, cât se poate de notabilă în întregul ei, însă și un indiciu în planul mentalității defetiste a sportului rege din Carpați. Și doar s-a întâmplat să fie din nou Islanda, dar putea fi oricare altă națională, în a scoate în relief metehnele și tarele fotbalului păstorit de pe Dâmbovița. 

De la 5-1 miercurea trecută cu Georgia, ceea ce a luminat calea României U19 spre turneul final slovac, țintă atinsă sâmbătă grație unui 2-1 contra gazdei Croația, la acest 3-0 pentru Islanda, care a dezvăluit suficiența în exces a unui fotbal carpatin în căutarea regenerării. Semnele nu sunt deloc bune în sensul osificării unei anumite mentalități foarte greu de schimbat, însă bineînțeles că respectivele semne vor fi neglijate, fotbalul carpatin lăsându-se dus de val sub falsa impresie a acestei calificări altfel merituoase. 

Pe moment, România U19 și-a depășit condiția, dar pe termen mediu-lung nu există absolut nici o garanție că o selecționată tributară unei asemenea mentalități păguboase ar putea excela cândva în planul performanței sportive. Semnele sunt mai degrabă rele, deși n-ar părea deloc așa la prima vedere. Și vor ajunge a fi exact așa cum au fost crescuți la copii și juniori.

Deși în inferioritate numerică dinaintea pauzei, Dorkelsson fiind eliminat în minutul 42, Islanda avea să-și tripleze avantajul în repriza a II-a, permițându-și chiar și luxul de a rata o lovitură de la 11 metri la același scor de 1-0, portarul ”tricolor” Mitrovic deturnând execuția în corner, în urma căruia nordicii punctau prin același Hoti: 2-0.

Faze ale jocului abordate și de România în 10 componenți, căpitanul decar Rareș Ilie fiind eliminat și el în minutul 52, cu precizarea că la ”tricolori” intra polistul alb-violet Doru Andrei încă din minutul 35, primă înlocuire în meci, la schimb cu Rădăslăvescu.  

Așadar islandezul Hoti a marcat la finele fiecărui prim sfert de oră al jocului, în minutele 15 și 60, iar Sigurgeirsson a înscris și el pentru insulari în minutul 73, o nouă lecție a așa-zișilor ”pescari islandezi” pe pielea fotbalului românesc, mult prea lipsit de smerenie odată ajuns la liman, atât de împănat în disprețul depreciativ al altora. Ceva din gama ”I’m too sexy for my ticket”, nu mă mai demit să ”transpir” odată ce scopul a fost atins, de parcă sâmbătă s-ar fi câștigat vreo finală de Campionat Mondial, ceva. Ori mai e extrem de mult până departe, fără certitudini. Nu-i însă vina actualei generații ”tricolore” de juniori mari, ci e în gena fotbalului românesc, pe undeva și a românilor în general, desconsiderarea plină de prejudecăți a semenului, a apropelui. Într-o asemenea cultură a crescut și această generație, venindu-i rândul a constata pe propria piele ce înseamnă a purta pe umeri povara unei mentalități inadecvate. Un exercițiu în plină derulare.

Un eșec cu 3-0 al României într-o întâlnire oficială pe teren neutru, după ce ieri, în deplasare, ”abolvenții” sistemului juvenil ”tricolor”, reprezentanți ai României U20, cu ripensistul Gladun titular, cedau chiar cu 5-0 amicalul în Elveția. Cu într-atât de ”spiritualul” Lobonț selecționer, aceste eșecuri la scor ale absolvenților junioratului nici nu par a mira prea mult.

Concluzia după disputele oficiale pe puncte e cât se poate de simplă. România U19 avea sacii în căruță în Turul de Elită U19 din Croația, jucând cu biletele în buzunar pentru turneul final slovac, dar Islanda U19 a demascat mentalități definitorii ale sportului ”tricolor”, nu pentru prima oară, probabil nici pentru ultima oară. Ar putea spune unii, dar oare ce atâta caz!?, din moment ce juniorii mari selecționați de Adrian Văsâi își dovediseră deja potențialul. Aspect valabil până la un punct. Mai presus de acesta, prin prisma semnalmentelor acestui 3-0, înecare ca țiganul la mal, senzația fără dubii că înfrângerea de azi spune mai multe pe termen lung decât succesul de moment al accederii între primele 8 reprezentative ale Europei la această grupă de vârstă. Am fi încântați a fi contraziși de realitățile viitoare. Antecedentele sugerează însă tocmai contrariul. 

Pe moment, România este prima selecționată sub 19 ani calificată la ediția actuală a turneului final Euro U19. 

În celălalt meci al grupei, jucat tot de la ora 13, Croația U19 – Georgia U19 0-1, gruzinii obținând prima victorie în serie și încheind pe locul 3, cu 4 puncte, după România cu 6 puncte și Islanda tot cu 4 puncte, cei de la Marea Adriatică încheind ultimii pe propriul teren, cu 3 puncte. 

Acest articol a fost publicat în Fotbal, Internațional, Liga 1 și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sapte + 3 =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: