Mereu condusă la pauză în 2023, Poli deschide în sfârşit şi ea scorul, trecând tot cu 2-1 de „clienta” sa Csikszereda şi umflându-şi colacul de salvare, dar galeria viola lansează o salvă anapoda

Numirea săptămâna aceasta a directorului sportiv Paul Codrea pe banca Politehnicii Timişoara a avut efectul dorit, alb-violeţii câştigând în premieră în 2023 la a cincea încercare şi micşorând astfel la 6 puncte handicapul în clasament faţă de ocupanta locului de baraj, Metaloglobus, bucureşteană cu 5 meciuri de jucat în Grupa A din play-out, pe când bănăţenii cu doar patru, ultimul peste o lună tot pe „Ştiinţa” tocmai cu cei din capitală.

Ori pentru a mai rămâne implicaţi până atunci în calculele supravieţuirii în Liga 2, „violeţii” Timişoarei au nevoie tocmai de succese precum cel obţinut astăzi la matineu pe propriul teren, într-un meci jncat cu cuţitul la os şi cu „lanterna roşie” la purtător, constrânşi fiind să forţeze victoria.

Conturată prin exploatarea slăbiciunilor defensive ale oaspeţilor mai bine clasaţi, într-o duminică aducând în sfârşit şi soarele după zile de toamnă la început de primăvară. S-a ivit şi soarele, soare şi în sufletele suporterilor polişti.

Învestirea lui Codrea a fost de impact, realimentând speranţele codaşilor, iar rezultatul de ieri din Pantelimon al formaţiilor care-i devansează pe „violeţi” în clasament, Metaloglobus – Minaur 0-0, a fost pe placul bănăţenilor, deşi chiar mai convenabil ar fi fost un triumf băimărean, ingrediente imprimând un suflu nou la ora primei apariţii acasă în play-out, cu „clienta” Csikszereda, formaţie depăşită de alb-violeţi pe „Ştiinţa” chiar la încheierea unui sezon de toamnă, în etapa a 16-a, în care timişorenii mai câştigau numai şi numai în runda inaugurală.

Politehnica Timişoara a copiat la indigo deznodământul din 3 decembrie 2022, 2-1 cu roş-negrii din Harghita, „dubla” noii achiziţii Adrian Gîdea fiind semnată în prima jumătate a fiecărei reprize, iar astfel şi-a umflat niţel colacul de salvare înaintea ultimelor 4 apariţii în grupă, pe rând la liderul din Slobozia, înapoi acasă cu CSC 1599 Şelimbăr, la Slatina şi, după o etapă de aşteptare, din nou pe teren propriu şi cu Metaloglobus. 

Care, comparativ, având un meci în plus de jucat, merge în Harghita, revine pe propriul teren împotriva Unirii Slobozia, se deplasează la cei din Şelimbăr, primeşte CSM Slatina şi încheie la Timişoara. Cât despre nou-promovata Minaur, care desparte ierarhic grupările din Bucureşti şi Banat, băimărenii vor sta runda viitoare, după care vor primi vizita lui Csikszereda şi se vor deplasa la Slobozia, ulterior acasă cu cei din Şelimbăr şi în cele din urmă la Slatina.

Un trio, Metaloglobus, Minaur, Politehnica, trăgând să evite două locuri ale retrogradării directe. Cursă oarecum relansată de polişti după acest weekend.   

Pauza competiţională le-a prins bine pesemne tinerilor polişti, nu şi ciucanilor, învingători cu 2-0 acasă cu CSM Slatina la startul în play-out dar rămaşi fără victorie în deplasare de 5 luni, de la un 2-1 la codaşa Unirea Constanţa.

Csikszereda, aliniind în centrul defensivei un ex-ripensist, Apro, şi introducând în ultimul sfert de oră, la 2-1, un ex-alb-violet, Schieb, un altul, Bakoş, rămânând pe banca de rezerve, nu mai este în apele sale şi nici echipa chiar greu de bătut din urmă cu două sezoane, drept dovadă că a preluat statutul de neinvidiat de unică învinsă a codaşei Politehnica în ultimele 20 de runde ale ligii secunde, dar aşa e când lipsa de continuitate şi instabilitatea băncii tehnice se înfiripează şi la cluburi la prima vedere mai aşezate, harghitenii aliniindu-se şi ei sub bagheta unui antrenor nou, Robert Ilyeş, revenit la Miercurea Ciuc.

Ce-a adus Codrea nou?

În condiţiile unor absenţe, inclusiv a lui Bîrnoi – marcator în precedentele victorii acasă la limită, l-a retitularizat în poartă pe Murariu, l-a titularizat pe Vlaicu, dar şi pe Gîdea respectiv Marincu – intraţi în repriza a II-a la Baia Mare, precum şi pe Târşa, rezervă neutilizată în Maramureş.

Iar tocmai Adrian Gîdea, văzut de Călin pe dreapta, a adus pe cont propriu deschiderea de scor la finele unui prim sfert de oră în care şi căpitanul Gavra l-a testat la colţul scurt pe Gyenge, deturnând în corner, şi Taub respectiv Bocşan au fost la post la deposedare cu tot riscul unor complicaţii dat fiind gazonul moale după ploile săptămânii, „violeţii” care mereu au fost conduşi la pauză în 2023 fiind cei care astăzi au înscris în sfârşit şi ei primii în noul an. 

Stâng la colţul scurt din marginea careului mic după ce a expus limitările fundaşilor centrali ai roş-negrilor, speranţe de mai bine cu gândul la aceeaşi întâlnire directă din decembrie 2022, având şi-atunci la pauză 1-0. Semn de bun augur.

Deşi Poli a tremurat rău puţin după deschiderea scorului, surprinsă fiind nepermis de descoperită de Romeo, noroc cu neinspiraţia şi nesincronizările ciucanilor, solicitând în schimb penalty la ratarea atacului şi invocând respingerea cu mâna de către Radu, sau salvată de intervenţia lui Murariu, la centrarea lui Gal-Andrezly pentru Gheralia.

Cu inima la loc, cei peste 200 de fani viola şi-au îndreptat atenţia spre descinderea întârziată pe „Ştiinţa” a celor circa 12 suporteri harghiteni, mai precis spre stindardul fluturat de susţinătorii vizitatori, la care galeria polistă şi-a schimbat brusc repertoriul, „Afară! Afară cu ungurii din ţară!”, ca nuca-n perete într-o Timişoară în care în secole diferite au convieţuit şi convieţuiesc paşnic români, maghiari, nemţi, sârbi şi alte minorităţi conlocuitoare.

Adepţi ai unor cauze nobile, suporterii viola bine fac în general să se manifeste în a-şi etala punctul de vedere în diferite speţe nu neapărat doar de natură sportivă, dar în mod cert mai dau şi rateuri prin a-şi alege greşit subiectul sau a interpreta după ureche miezul problemei, iar astăzi au tulburat anapoda liniştea dimineţii de duminică în zona centrală a unei capitale a Banatului tocmai intrată în luna Sfintelor Sărbători de Paşte, catolice şi ortodoxe.    

Timişoara, capitală culturală europeană în 2023, dar mai presus de toate „casă” a atâtor maghiari trăind de generaţii şi generaţii în bună vecinătate cu românii pe malurile Begăi, n-ar trebui nicidecum să aibă la urechi în buricul târgului asemenea trimiteri peste graniţa nord-vestică.

Ori nu astfel ar trebui reacţionat la vederea unui stindard.

Unii şi-au ales astăzi pe „Ştiinţa” total nepotrivit ţinta prioritară, una de-a dreptul falsă şi abil prefabricată în laboratoare ascunse şi neştiute ale dezbinării şi urii, Divide et impera, lansând o salvă care a sunat tare spart, rateu de proporţii, când de fapt galeriile – dacă tot ţin să fie pe fază şi dacă tot a fost deschisă Cutia Pandorei – ar face bine să-şi aleagă cauze veritabile.

Care va să zică de ce nu oare „afară” din toate ţările europene printre care şi România cu armata de ocupaţie a Organizaţiei Teroriste a Atlanticului de Nord, al cărei bocanc cu talpa însângerată e de decenii în inima continentului, sau „afară” cu toţi românii „cozi de topor” în interior ai camuflatelor interese externe de sabotare a fiecărei naţiuni în parte!?! 

Şi câţi şi mai câţi n-ar trebui trimişi oare la o lungă „plimbare afară”!? De exemplu cu ale lor transportoare doar goale de materie plină lemnoasă. Sau câte altele, lista relelor pe seama „tricolorului” tinzând spre infinit.

Însă românii în general nici nu-şi detectează veritabilele nevoi, priorităţi şi drepturi, nici nu-şi identifică adevăraţii inamici, ignoranţa necunoaşterii fiind teren fertil pentru insinuarea diviziunilor artificiale. 

A auzi în „curtea” Universităţii Politehnica Timişoara o asemenea expediere duminicală în apropierea centrului capitalei culturale europene la zi cu ocazia unui joc de fotbal pentru care au bătut cale lungă şi nişte suporteri taman din Harghita, un vot de blam pentru capitala multiculturală a Banatului.  

Altele ar fi problemele, căci de exemplu atât România cât şi bunăoară Ungaria nu mai sunt state suverane de drept, pe deplin independente şi de sine stătătoare, ci componente ale unei perfide distopii unional europene la care naziştii puteau doar visa, pe cale de desăvârşire într-o amorfă structură birocratică Big Brother de control, supraveghere şi inginerie socială după modelul „fă cum îţi zic eu, nu cum procedez eu”, implementat de tehnocraţi nici pe departe aleşi în vreun fel, iar atunci de ce nu oare „Afară! Afară cu uniunea din ţară”!?!

Pentru că, într-o inertă falsă stare de bine pe pilot automat, majoritatea n-are capacitatea de a-şi identifica adevăratul duşman, pierzându-se în amănunte. Unul fiind, oricât ar putea supăra de tare, tocmai „divertismentul”… fotbal, iar când sportul mai este şi scenă a unor asemenea derapaje fără rost, sugestiile sunt tot mai evidente că timpul le va dovedi pe toate tocmai pe pielea majorităţii.

Aviz amatorilor, aşadar trezirea.

Paradoxal, dacă galeria salva aproape meci de meci situaţia la „Poli”, astăzi, în lumina salvei eronat direcţionate din tribună şi a desprinderii alb-violeţilor la 2-0 pe gazonul moale al „Ştiinţei”, sportivii s-au regăsit într-o rară situaţie mai presus decât înfocaţii lor susţinători de pe margine. Cu care au cântat, scandat şi aplaudat la unison la final, şi-au avut de ce, foarte rar triumf într-un sezon al plângerii.   

Însorit doar la redebutul lui Bogdan Andone în vara trecută, 1-0 Bîrnoi tot pe „Ştiinţa” cu Unirea Constanţa, 2-1 Bîrnoi şi Radu ca unică victorie cu Octavian Benga la revenirea sa în alb-violet, 2-1 şi la redebutul lui Paul Codrea, în deceniul trecut la cârma „violeţilor” prin coclaurile judeţene.

Astăzi, scorul s-ar fi putut majora până înaintea pauzei, din nou cu căpitanul Gavra la pupitru, găsindu-l şi pe Oanea spre bara a doua, a cărui finalizare cu capul a lăsat însă de dorit, meteahnă a fotbalistului român. 

Roluri inversate puţine minute mai apoi, cu Oanea slalomând dar fiind imprecis şi la pasa finală, Gavra în zadarnică aşteptare într-o poziţie ideală, Gyenge înger salvator.

Poli reuşea totuşi să pună în dificultate formaţia constrânsă a se desface, iar jocul pe contre s-a înteţit la finele primei părţi, după ce Csikszereda a scuturat plasa dar se semnalizase ofsaid.   

Mai întâi Murariu s-a arcuit în robinsonadă pentru a deturna devierea cu capul a lui Panos de la prima bară după o lovitură liberă, apoi alb-violeţii au contraatacat prin Marincu, servindu-l pe Gîdea, care l-a lobat din careu pe Gyenge, însă puţin prea tare, pe plasă. 

Murariu întrebuinţându-se apoi şi-n prelungiri, tot corner, la şutul lui Jebari, servit de Stancic. 

Şi harghitenii cu antrenor nou, Ilyeş a apelat la Vereş după o oră de joc, odată ce era clar că roş-negrii au reluat jocul într-o notă inferioară celei etalate în prima parte, acum şi mai bine ţinuţi la distanţă de timişoreni.

Care i-au taxat din plin la o pasă înapoi a lui Kelemen, jucată prost, căpitanul Gavra insistând şi pătrunzând în careu din flancul drept, serviciu ca la antrenament pentru acelaşi Adrian Gîdea, o formalitate de abecedar, tot cu stângul, din preajma careului mic, 2-0 în minutul 66.

Mijlocul reprizei secunde şi reeditarea acelui 2-0 deja până în minutul 53 din decembrie, Csikszereda reacţionând prompt cu o dublă modificare.

Iar o altă eroare defensivă, de astă dată polistă, tot în urma unei mingi trimise înapoi, a dus la acordarea unei lovituri de la 11 metri de către arădeanul Ardelean, balon ajuns la portar, fără a respinge şi execuţia pe jos a ex-ripensistului Apro, 2-1 în minutul 73.

La care acelaşi Ilyeş a plusat cu o altă dublă schimbare, reacţionând imediat şi Codrea prin a-i introduce pe finlandezul Tiihonen şi Boariu, chiar în locurile lui Gavra şi Gîdea, într-un ultim sfert de oră cu ciucanii „călărindu-i” pe alb-violeţi, dar oarecum precipitat, şi gazdele fiind la post, dacă nu apărătorii, atunci în ultimă instanţă Murariu.

Codrea s-a văzut nevoit să-l scoată pe Oanea, lovit, iar minutele au trecut greu pentru codaşi, chiar şi mai greu cele de prelungire, abordate cu un junior la debut din generaţia 1997, Adam, Politehnica tremurând la transversala scuturată de Jebari lângă vinclu din careu, în cel de-al treilea minut adiţional, al patrulea aducând şi o lovitură liberă executată de Apro din preajma suprafeţei de pedeapsă, puţin alături.

Murariu n-avea de ales şi îşi atrăgea cartonaşul galben, întârziind repunerea mingii într-un final de joc cu poliştii „în tranşee”, fără a mai păţi însă precum la Baia Mare, 2-1.

Trei puncte mari, aşa cum mari erau şi cele din decembrie la momentul aniversar, aşa cum mare a fost şi punctul smuls pe final în capitală dinamoviştilor. 

Dar vor conta oare cu adevărat peste 5 săptămâni?

Fiind şi vremea calculelor, iar rezultatele etapei a II-a, cu două remize albe şi acest 2-1, sunt enumerate pe coloana datelor tehnice, laolaltă cu programul viitor şi clasamentul actualizat.

Dar şi a conştientizării decidenţilor de pe Bega că Poli e Poli şi n-ar trebui să-şi ducă bătăliile de una singură, la retrogradare cu 400 de suflete la un meci acasă, Codrea lansând câteva săgeţi după victorie, din nefericire din aceeaşi tolbă uzată a remarcilor la care s-a tot răspuns de decenii prin ridicarea din umeri şi clasica mormăială „da, să vedem…”. Am tot văzut şi-om mai vedea.

*

Politehnica Timişoara: Murariu – Radu, Bocşan, Vlaicu, Taub – Călin – Gîdea (minutul 78, Tiihonen), Marincu (90, Adam), Târşa, Oanea (80, Porumb) – Gavra – cpt.(78, Boariu).

Rezerve: Moldovan – Ţurcaş, Oprea.

Antrenor: Paul Codrea.

Csikszereda Miercurea Ciuc: Gyenge – Romeo (minutul 67, Csiszer), Kelemen – cpt., Apro, Kovacs – Gal-Andrezly (77, Jelena), Gheralia (67, El Sawy), Panos (61, Vereş), L. Kovacs, Jebari, Stancic (77, Schieb).

Rezerve: Moga – Bakoş, Eperjesi, Csuros.

Antrenor (nou): Robert Ilyeş.

Arbitru: Mircea Ardelean (Arad); asistenţi: Băla (Arad) şi Cantemir (Făgăraş). Rezervă: Mormeci (Braşov). Observator de arbitri: Szilaghi (Satu Mare). Delegat de joc: Petropulos (Alba Iulia).