UEFA s-a făcut totalmente de râs şi şi-a mai ştirbit niţel din credibilitate prin a renunţa la readmiterea Rusiei cu naţionalele sale sub 17 ani odată cu preliminariile juvenile europene ce stau să înceapă toamna aceasta, revenind aşadar asupra propriei decizii abia anunţată luna trecută, de această dată prin a invoca „lipsa unei soluţii tehnice” pentru includerea la start a roş-alb-albaştrilor în condiţiile în care componenţa grupelor fusese deja trasă la sorţi – aspect la care forul de la Nyon s-ar fi putut însă gândi în prealabil, încă înaintea lansării veştii reprimirii parţiale în întreceri a federaţiei de la Moscova.
Forul fotbalistic european nici măcar n-a mai adus vorba despre readmiterea Rusiei în întrunirea de marţi a Comitetului Executiv, ocazie cu care organizarea Euro 2028 de seniori a fost atribuită singurilor candidaţi, britanicii, semnalând doar într-o declaraţie că „punctul de pe ordinea de zi a agendei de lucru a fost retras în condiţiile în care n-a putut fi găsită o soluţie tehnică pentru a permite echipelor Rusiei să joace”.
Dar nu s-ar fi putut gândi UEFA în prealabil că alcătuirea grupelor turului I de calificare al preliminariilor Euro U17 era deja configurată în baza tragerii la sorţi fără Rusia în urne, înainte de a anunţa luna trecută readmiterea roş-alb-albaştrilor cu naţionalele acestora sub 17 ani de fete şi băieţi!?
Ba bine că nu.
Iar atunci nici nu s-ar mai fi făcut de pomina lumii prin a retracta propria decizie după doar câteva săptămâni, ba prin a şi invoca false pretexte precum cel al inexistenţei „soluţiei tehnice”.
Când de fapt totul a avut de-a face în ceea ce priveşte renunţarea la reprimirea Rusiei cu şantajul ordinar al unei minorităţi de circa o cincime dintre federaţiile afiliate la UEFA – doar 12 din totalul celor 55 de foruri naţionale, aşadar 21,81%, însă suficient de agresivă în oribila sa orbire dominată de ignoranţă şi ură, dar mai ales lipsită de orice fundament şi justificare argumentată, încât să forţeze forul de la Nyon să cedeze absolut nedemocratic presiunilor de menţinere a ridicolei izolări a forului de la Moscova.
Deşi peste 40 de foruri fotbalistice naţionale nu s-au opus readmiterii Rusiei la lansarea veştii deciziei iniţiale a UEFA, majoritate adoptând o poziţie firească şi normală într-o comunitate sportivă, a fost însă de-ajuns ca o minoritate orbită de ignoranţă a „idioţilor utili” spălaţi pe creier, compusă în special din cei din zona baltică dar şi britanici, precum Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, Letonia, Lituania, Polonia, Anglia şi Irlanda – care-au anunţat că ar boicota întâlnirile cu roş-alb-albaştrii, să cânte fără rost în strună forului de la Kiev, care-a apelat la tipicul circ al autovictimizării odată ce prindea de veste despre intenţiile celor de la Nyon, recurgând aidoma notei clasice a absolut tot ceea ce emană pestilenţial ca discurs de peste un an şi jumătate dinspre Ucraina.
Puţin de mirare dar absolut dezgustător, pe lista minoritară a ruşinii se numără şi FRF, care-a aruncat la rândul ei jucărelele din ţarc, îmbufnată la readmiterea Rusiei, drept ilustrată perfectă a ignoranţei în absenţa cunoaşterii ce domneşte cu superficialitate dar emfază la cârma fotbalului românesc, dovadă în plus a incapacităţii celor din strada Vasile Şerbănică de-a lua cele mai potrivite măsuri spre binele fotbalului ce s-ar presupune că l-ar sluji.
Dar cabrarea FRF în ignorantă negare pe-acest subiect este cumva de înţeles la importanţa pe care necuvenit caută mereu forul din estul capitalei să şi-o atragă suplimentar, să iasă cumva în evidenţă, nefiind greu de imaginat câte alte închipuiri îşi fac federalii „tricolori” de pe urma câştigului de cauză într-o speţă cu care n-ar fi trebuit să aibă de-a face sub forma poziţiei mai cu moţ şi vădit refractar minoritară pe care au adoptat-o, spre neobrăzarea şi ruşinea lor.
Timpul le va dovedi însă negreşit pe toate, iar poliţele vor fi încasate cu forţa bumerangului, agravant fiind faptul că FRF s-a dedat la aşa ceva în numele a ceea ce totuşi este întreg fotbalul românesc.
Căci nu mai există vreo scuză ca şi cum încă nu s-ar şti că Ucraina este de fapt un stat bananier eşuat, eminamente corupt şi cu un guvern „paiaţă” instalat subversiv prin forţă încă din 2014 pentru a fi folosit pe post de „marionetă” cu rol de camuflaj al evantaiului fărădelegilor de nedescris şi nespus de variate ce sunt urzite dinspre Occident de oculta satanică mondială interesată de „placa turnantă” de la Kiev în ideea profiturilor necuvenite de tot felul din sfera complexului industrial-militar, a bio-terorismului clocit în laboratoareale înadins create în ultimii ani în vecini, a agriculturii modificate genetic, a traficului de carne vie, imigranţi ilegali, narcotice şi toate cele, şi-aşa mai departe, o întreagă orchestraţie permiţând totodată „cozilor de topor” nedemocratic înscăunate cu un cec în alb în vecini să se asocieze făţiş şi explicit tendinţelor naziste şi să procedeze ca atare cu minorităţile etnice conlocuitoare, supuse epurării şi chiar genocidului în cazul celei ruseşti, la care şi absolut firească reacţia din ceasul al XII-lea şi în cele din urmă a Rusiei din februarie 2022, de legitimă apărare a conaţionalilor de peste graniţă dar şi de chiuretare prin denazificare a cuiburilor de vipere şi viespi concepute şi acoperite de Organizaţia Teroristă a Atlanticului de Nord.
De fapt, opunându-se unei federaţii moscovite dintr-un stat creştin ortodox ce-şi apără etnicii nedreptăţiţi peste graniţă şi care caută şi firesc să denazifice puroiul întreţinut în vecini de mâna lungă a teroriştilor unei aproape întregi lumi organizaţi sub iniţialele NATO, dar luând în schimb partea forului de la Kiev dintr-un stat bananier eşuat în corupţie şi degenerat în nazism cu tente de epurare etnică inclusiv a românilor de peste graniţa nordică, FRF a dovedit în inconştienţa şi ignoranta sa iresponsabilitate alimentată de necunoaştere că exersează prin intermediul arenei sportive execrabila politică a „sistemului” falimentar moral de pe Dâmboviţa, pe post de extensie a acestuia şi în fotbal.
S-au dedat cumva federaţii puternice din Germania, Franţa, Italia, Spania, Olanda ori Portugalia, pentru a enumera doar câteva exemple, la această ignoranţă oarbă a completării unei minoritare liste a ruşinii!?
Nici pomeneală.
Dar deloc de mirare apucăturile de la Bucureşti, nazistul la nazist trăgând, dacă ne reamintim lecţia istoriei, cu România de partea Germaniei şi a Italiei fasciste în cel de-al doilea război mondial, vreme de ani de zile până la întoarcerea armelor, cârpa carpatină pliindu-se după cum bate vântul, aruncată fiind din 23 august 1944 în curtea Alianţei şi cu… ruşii, popor subjugat din 1917 prin aruncarea-i în cârcă a odiosului bolşevism.
FRF a completat aşadar o listă a ruşinii, iar UEFA a sucombat lamentabil prin a ceda şantajului ordinar al unei minorităţi spălate pe creier, multe având însă mai ales de-a face cu faptul că Suedia urmează a fi în 2024 gazdă a turneului final feminin Euro Under-17, iar scandinavii au considerat că junioarele Rusiei n-ar avea la o adică ce căuta la vară pe tărâm galben-albastru.
Bine că au în schimb ce căuta milioanele de imigranţi şi azilanţi non-europeni magnetizaţi cu inconştienţă de „politica porţilor deschise” a unui guvern suedez „idiot util” forţelor globalizării şi cât se poate de spălat pe creier în detestabilul socialism pe care-l exersează în detrimentul propriului popor „captiv” fărădelegilor în neştire ale „invadatorilor” viitori înlocuitori ai băştinaşilor pe cale de implacabilă dezlocuire, fărădelegi în lumina cărora decidenţii de la Stockholm tocmai au ajuns până într-acolo încât să solicite sprijinul ferm al Armatei naţionale, întru ajutorarea forţelor de ordine incapabile a mai face faţă nelegiuirilor „invitaţilor” poftiţi de ani şi ani cu covor roşu.
Sau dovada ipocriziei maxime din partea Suediei, confruntându-se cu asemenea neplăcute situaţii necontrolabile în propria ţară, dar ţinând morţiş să „facă ordine” în fotbalul european, prin a influenţa neprincipial UEFA.
Care UEFA bătea clar în cuie în septembrie readmiterea Rusiei, fără urmă de îndoială inclusiv prin explicaţiile lui Aleksander Čeferin, preşedinte al forului european. Însă când lobby-ul minorităţii întunecat malefice îşi manifestă ignoranta forţă oarbă, binele propus de gentil tinde a da în primire.
„Transpiră” de fapt aspectul că Karl-Erik Nilsson, prim vice-preşedinte al UEFA, a fost forţat săptămâna trecută să-şi dea demisia din funcţia de conducător al Confederaţiei Sportului din Suedia (RF), după ce s-a aflat că votase pentru reprimirea naţionalelor sub 17 ani ale Rusiei în preliminariile ce stau să înceapă. Ceea ce ar fi fost împotriva politicii RF, dar şi a Federaţiei Suedeze de Fotbal – pe care a condu-o cândva, precum şi, deloc de mirare, a Guvernului Suediei, din cadrul căruia ministrul Afacerilor Sociale, Jakob Forssmed, s-a alăturat corului criticilor lui Nilsson, descriindu-i decizia de a vota în favoarea readmiterii juniorilor Rusiei ca fiind „remarcabilă”. Iar însuşi Nilsson a recunoscut că opoziţia manifestată de alte federaţii a avut rolul său, semnalând pentru SVT că „în marea schemă a lucrurilor, în mod cert a jucat un rol”. În barca sa fiind şi Jesper Møller Christensen, preşedinte al Federaţiei Daneze de Fotbal şi la rândul său membru al Comitetului Executiv UEFA, presat la rândul său de lobby-ul maleficilor, odată ce s-a aflat că şi-ar fi dat acordul iniţial pentru reprimirea juniorilor ruşi.
În ceea ce este o altă falangă a luptei binelui cu răul, şi în care dezbinarea aţâţată din umbră prin intermediul „Slava Ukraina!” are câştig de cauză în detrimentul sportului, creând artificiale falii la nivel european fie şi pe terenurile generaţiilor de mâine, ceea ce este cu-atât mai reprobabil.
Iar ca musca-n lapte, în pofida deranjului din propria curte a „fotbalului lui 272-0”, având aşadar atâtea de rezolvat în bătătura internă, FRF s-a dat importantă prin a se băga în seamă ca semnatară pe o listă a ruşinii, rele seminţe capitale ce-o vor bântui cu forţa păcatelor pe care le întreţine cu inconştienţă şi iresponsabilitate în condiţiile necunoaşterii realităţii factual obiective.
Iar capac la toate, din întreaga mizerabilă situaţie nu putea lipsi „idiotul util” perfect şi mereu de serviciu pe Dâmboviţa în speţe de-acest gen zugrăvite conform „naraţiunii oficiale” de către „marii campioni ai presei sportive”, constant reactivat „când situaţia o cere”, cu grabnica şi neprecupeţita sa dare de seamă favorabilă invariabil în gazetă tendinţelor „woke” ale spălaţilor pe creier din ţară şi străinătate, că-i vorba despre BLM, globalizare, LGBTQ, „schimbarea climatică” – fostă „încălzire globală”, pLandemia „sperietoare” Stupid-19, „Slava Ukraina!” şi tot aşa, câte şi mai câte. Agentul nu „2 şi-un sfert” ci jumătate intrând negreşit în viteză fără a disimula satisfacţia diseminării falselor impresii ale „izolării Rusiei” şi prin sport.
Românul şi „capra vecinului”, Rusia fiind mai mult decât bine mersi într-o lume supusă mai abitir ca niciodată dinamicii schimbării fără greş – cu tot cu „sancţiunile” din partea unei Europe pe cale de degenerare şi dezintegrare a mizerabilei sale „Uniuni”, „tricolorul” aflându-se şi de-această dată cu inconştienţă de partea greşită a baricadelor ridicate de alţii, pe axa răului. Şi tot adăugând rele seminţe. Fiecare cu conştiinţa sa, cu ignoranţa sa dată de necunoaştere. Dar aşa-i când „fotbalul lui 272-0” e pricopsit „la butoane” cu un individ necesitând ochelari de vedere, ceea ce sugerează chiar totul.
Luna trecută, Sporttim semnala decizia iniţială a UEFA, favorabilă reprimirii ruşilor cu naţionalele lor sub 17 ani, într-o consemnare accesibilă aici.
