Până când?

O lege, o normă sau un regulament poate fi modificată sau îmbunătățită ori de câte ori este nevoie.

După părerea mea, ar trebui ca eliminarea din teren a antrenorului să fie înlocuită cu amenzi. Dacă antrenorul are un comportament neadecvat eticii sportive, arbitrul și observatorul de joc trebuie să consemneze în raportul de observare acest aspect, iar în funcție de gravitatea faptei, să se stabilească amenda, una consistentă. În caz de recidivă, amenda să se dubleze. În acest fel, antrenorul va trebui să se gândească de două ori înainte să se manifeste într-un fel sau altul.

Fotbal

Este degradant când antrenorul, care este și pedagog, este trimis dincolo de gard, fără a mai putea comunica eficient cu jucătorii. Dacă vreți, eliminarea antrenorului reprezintă privarea lui de dreptul de muncă. Fiecare antrenor are o formă proprie de manifestare, care trebuie dublată de o mare putere de control.

De exemplu, Lobanovski, antrenorul echipei Dinamo Kiev, a fost un mare strateg, dar nu se mișca de pe bancă și nici nu se manifesta în vreun fel. Enzo Bearzot, cel care a condus echipa Italiei la câștigarea campionatului mondial în 1982, a strigat o singură dată la mijlocașii săi Marini și Oriali pe tot parcursul întrecerii, în rest a rămas impasibil pe bancă.

Antrenorii noștri trebuie să știe că nu e suficient să îmbrace costum negru și cravată ca să se impună. Mai e nevoie și de un comportament civilizat.

Un alt aspect supărător este prestația arbitrilor din aceste prime două etape. Comisia Centrală a Arbitrilor are în frunte un președinte cu apariții meteorice, complet rupt de realitate. De fapt, cel care încurcă ițele este Deaconu-brichetă, un fost arbitru provenit din zona Argăseală, Zotta sau V. Avram. La meciuri importante sunt delegați arbitri aleși după criterii numai de el știute.

La partida Astra – ASA, Boldrin de la gazde s-a dus cu talpa pe genunchiul lui Gorobsov, în timp ce mingea se afla la nivelul solului. Această fază a avut loc la un metru de arbitrul Cătălin Popa, care n-a reacționat, deși se impunea cartonaș roșu.

Nu s-a lăsat mai prejos George Rădulescu, cel care a condus partida CFR Cluj – ACS Poli. El i-a acordat imediat cartonaș galben lui Melinte la un banal fault de joc, în timp ce a trecut cu vederea un fault grosolan al lui Larie asupra lui Llorente, când într-adevăr trebuia să acorde cartonaș. Dar aceste inexactități au pălit în fața situației din care gazdele au marcat golul victoriei. În momentul în care s-a centrat în careu, Lopes era în ofsaid, a urmat o bâlbâială în careu, în timp ce Llorente era faultat evident de N. Roșu. Șutul ce a urmat, chiar dacă a fost deviat, era unul parabil. Chiar dacă s-a văzut o îmbunătățire în jocul lui ACS Poli, problemele rămân aceleași.

Nu voi înțelege niciodată expresia „este în urmă cu pregătirea”. Un jucător profesionist trebuie să fie bine pregătit chiar dacă e sau nu liber de contract. De exemplu, Casian Maghici, fostul jucător al Voinței Sibiu, FC Brașov și FC Botoșani, chiar dacă este liber de contract, se pregătește singur cu o conștiinciozitate demnă de subliniat.

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 1 și etichetat cu , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Ultimele articole din categoria Fotbal: