S-au sfărâmat şi zdrobit cioburile sparte: Poli Timişoara – Metaloglobus 0-5. Astfel se desparte de Liga 2 reprezentanta Universităţii Politehnica Timişoara. Halo, conducerile de peste ani! Nu vă e totuşi ruşine!?

Retrogradată din Liga 2 înainte de termen de pe ultimul loc în una din grupele de play-out, Politehnica nici măcar nu şi-a salvat onoarea astăzi la Timişoara la despărţirea de scena secundă, capotând lamentabil la matineu după sâmbăta de pauză de săptămâna trecută prin a se înclina de la 0-0 la pauză, la 0-5, bucureştenei încă trăgând vagi speranţe la evitarea barajului, Metaloglobus. Triumfătoare la scor, dar în zadar, căci CSM Slatina şi-a valorificat tot după pauză avantajul terenului propriu în faţa celeilalte retrogradate, din Baia Mare. Iar astfel, trupa din capitală va juca o dublă manşă de baraj pentru supravieţuirea în eşalonul secund cu concitadina nou-promovată din seria mai facilă din play-out, Progresul Spartac. 

După un sezon de tristă amintire, confirmând că retrogradarea din 2022 a poliştilor din Liga 2 n-a fost întâmplătoare, ci doar ştearsă cu buretele la „masa verde”, alb-violeţii au avut o ultimă reprezentaţie de şi mai tristă amintire în eşalonul secund, sâmbătă de la 11 pe „Ştiinţa”, eşuând de pomină după pauză, deznodământ ca o palmă usturătoare, blazon cu atât mai mult întinat.

Cioburile sparte în ultimele două sezoane, după spulberarea iluziilor promovării din play-off în Liga 1 în urmă cu două primăveri – 2 ani deja de rătăciri, au fost sfărâmate şi zdrobite la despărţirea de Liga 2, ultimele minute ale prezenţei exponentei Universităţii Politehnica Timişoara pe scena secundă fiind jucate cu aproximativ jumătate dintre componenţii din câmp din „grădiniţa” centrului juvenil.

Căci astfel se poate ajunge când e să se aleagă praful datorită unui management sportiv defectuos în timp, cu tente catastrofale în cazul clubului alb-violet, ca mai totul să se destrame şi, în lipsă de altceva, juniorilor să li se dea botezul focului şi să fie aruncaţi la apă adâncă, „băgaţi la înaintare” fără a avea în preajmă, cum ar fi şi firesc, un nucleu de rutină ca punct de sprijin şi îndrumare. 

„Adulţii” imaturi ai zilelor noastre n-au fost nicăieri de văzut în cele mai apăsătoare „momente ale ruşinii” – întreg şirul decidenţilor care au determinat din aproape în aproape aceste două retrogradări la rând din aceeaşi Liga 2 fiind aidoma şobolanilor care au părăsit corabia, iar unor juniori inocenţi le-a rămas sarcina de a purta povara, eventual de a scoate castanele din foc cu propriile mâini. 

La 2 ani după spulberarea speranţelor revenirii în elită din play-off-ul Ligii 2, iată şi spulberarea nădejdilor de-a rămâne cumva măcar în eşalonul secund, efecte ale căror cauze sunt legate de managementul din colţ în colţ de la clubul bănăţean. 

Galeria viola a ridicat în 2016 catargul din Liga 3 în Liga 2, după ce ASU Politehnica promova în 2011 din eşalonul 6 „Municipal” pe scena a V-a a Campionatului Judeţean Timiş, dar la o masă mai mare, întinsă şi îmbelşugată a diviziei secunde, sub luminile reflectoarelor, fereastră mai deschisă către lume, s-au instalat şi pofticioşii, roind să dea iama prin conduceri, înghesuindu-se la ciolan, poate iese ceva, şi dacă nu iese, atunci măcar pică. Iar astfel se întâmplă cu odrasla cu multe moaşe.

Acum doar s-au strâns cioburile, spărgătorii „buni cunoscători” ai fenomenului, „experţi” şi indispensabili când e vorba să aibă parte de prim-plan, fiind bine mersi „la cutie”, „copii” băgaţi în schimb la înaintare când nu mai rămăsese mai nimic. 

Mai era totuşi un cheag de speranţă când cele două, Politehnica, promovată în Liga 2 în 2016, şi Metaloglobus, în 2017, se întâlneau în toamnă tot pe „Ştiinţa” în sezonul regulat, cu câte doar o victorie la purtător în primele 11 etape, alb-violeţii pe penultimul loc, bucureştenii pe ultimul, codaşi care se apropiau însă atunci la un punct de timişorenii de care treceau cu 1-2 (0-1) pe 12 noiembrie 2022, rezultând a şasea apariţie la rând acasă fără victorie pentru bănăţeni, semne rele, înlăturate pe moment la reprezentaţia imediat următoare pe Bega, 2-1 cu Csikszereda. Focul de paie care a întreţinut de Crăciun licărul speranţei.

Dar prea mult fusese deja periclitată traiectoria Politehnicii, după aproape 2 ani de greşeli peste greşeli în birourile inteligentsiei, erori răsfrângându-se sub forma rezultatelor tot mai modeste, resort cauză – efect, încât să mai poată fi evitată din nou retrogradarea.

Junii polişti n-aveau altă şansă la căderea cortinei, retrogradată fiind deja Politehnica, decât să mai lase o ultimă cât de cât bună impresie, să-i mai cureţe blazonul pătat, iar pentru o primă repriză, mai bine decât în noiembrie, atunci când alb-violeţii treceau în deficit în faţa bucureştenilor, a rămas totuşi 0-0, pe când ceea ce a urmat a demonstrat că Metaloglobus mai avea totuşi pentru ce să joace.

Pentru eventuala evitare a barajului, într-o inegală cursă cu nou-promovata CSM Slatina, aceasta cu două puncte în plus şi cu şansa de a juca pe teren propriu la spartul târgului cu o altă nou-promovată deja… retrogradată, CS Minaur, ultimă speranţă de care bucureştenii s-au mai ţinut strâns după pauză, pe când junii polişti „băgaţi la înaintare” în lipsă de altceva aveau o mult mai grea misiune. Ţinând de apărarea ultimului dram de onoare, periclitat letal de alţii.

Psihologia sportului e simplă şi rapid s-a ajuns la 0-5 într-o singură repriză secundă, abordată de bucureşteni cu Sava în locul lui Huiban, oaspeţi desprinşi la 0-2 în numai 5 minute din primul sfert de oră după pauză.

Vizitatori care nu mai pierduseră în play-out din 8 aprilie, atunci la Miercurea Ciuc, după un prim 0-0 acasă cu Minaur, scor alb ce mai dădea vagi speranţe şi poliştilor, Metaloglobus redresându-se însă apoi treptat, 3-3 în Pantelimon cu Unirea Slobozia, 2-1 victorios la Râmnicu Vâlcea şi 1-0 acasă săptămâna trecută cu CSM Slatina.

Iar astfel s-a ajuns ca în runda finală „Poli” – Metaloglobus să nu mai aibă miza unui duel direct care pe care pentru evitarea retrogradării directe şi prinderea barajului. Timişorenii retrogradând înainte de termen cu un bilanţ negativ în play-out, bucureştenii mai având o şansă la baraj, împotriva altor bucureşteni, după ce Metaloglobus a conturat un bilanţ pozitiv în Grupa A, cu 3 victorii consecutive.

Insuficiente însă pentru a urca de pe locul de baraj pe ultimul salvator, deţinut de CSM Slatina, căreia atât i-a trebuit, un gol acasă cu băimărenii, marcat în minutul 74 cu capul, aşa cum îi şade bine fotbalului românesc, de către un străin intrat din postura de rezervă, după ce oltenii ratau un penalty în minutul 65.

Era doar al doilea gol al slătinenilor în cele 6 runde din play-out, două goluri aşadar în 6 etape pentru a evita barajul de supravieţuire în Liga 2, sau exemplul perfect al anomaliei sistemului competiţional cu grupe valorice, conform căruia doar 6 apariţii în play-out ar substitui parcursul firesc de 19 etape în retur. 

„Poli” a retrogradat aşadar dintr-un campionat slab şi inadecvat reconceput de FRF, într-un eşalon şi mai mizer al fotbalului românesc, Liga 3 „Eldorado” pe banii publici ai unor târguri provinciale din bazinul electoral al realesului cu 272-0, Metaloglobus trăgând nădejde să n-o urmeze, iar dubla manşă cu Progresul Spartac o va purta şi cu un alt străin, Milos Zukanovic, dublu marcator sâmbătă pe „Ştiinţa”.

Dar unde sunt oare toţi tinerii români, încât atâţia străini de umplutură acoperă găurile de caşcaval din fotbalul mioritic!? Unde? Păi într-acolo încotro „expert” îi îndrumă „adulţii” imaturi din fenomen, sfârşind a fi rătăciţi înainte de termen.

Până atunci, se poate constata că în duelul la distanţă Slatina – Metaloglobus 3 dintre cele 6 goluri marcate sâmbătă de rivalele la evitarea barajului, jumătate aşadar, au fost înscrise de străini. Despre care cu certitudine aţi auzit, răsunătoare fiindu-le numele. Căci despre sportivii români nu mai ajungi la un moment dat cu adevărat să auzi, la cât de bine crescuţi şi îndrumaţi au fost, către nicăieri. 

Metaloglobus merge la baraj cu nou-promovata din grupa mai slabă de play-out, învingătoare tot cu 1-0 şi tot în Oltenia, la Târgu Jiu, Politehnica îşi mai linge eventual rănile. Dacă mai poate, căci e aidoma cuiva într-o stare chiar gravă, inertă, la pansat.

Unii vor trage nădejde că o garnitură de juniori a clubului a fost la un pas, chiar la… golaveraj, de prinderea semifinalelor Campionatului Naţional al elitelor, însă vor avea grijă „adulţii” imaturi din fenomen ca totul să iasă în cele din urmă „bine”, aşa cum şi-a tot risipit Timişoara peste ani potenţialul sportiv. 

Ajungând la limita limitelor, să mai joace doar de palmares la căderea prematură din Liga 2, şi totuşi s-o încaseze fără graţie acasă, mai întâi din faze fixe, o lovitură liberă expert şi imparabil fructificată de Honciu cu bara în minutul 52, şi în urma unui corner, 0-2 pentru bucureşteni din minutul 57, prin Neacşu, cu toată opoziţia lui Moldovan, care atingea balonul.

La care ce mai putea face oare şi Codrea, de parcă ar mai fi avut oricum ceva de făcut odată ce a preluat cârma de la Benga!?

A apelat la o dublă schimbare simbolică, intrând Alin Ignea, la ultima sa apariţie după mulţi ani în alb-violet, şi care săptămâna trecută, la aniversarea zilei de naştere, şi-a anunţat despărţirea de „Poli”, dar şi un alt junior din noul val propus pe „Ştiinţa”, Mario Oprea. 

Juni „miei la tăiat” în absenţa din preajmă a sprijinului firesc din partea unui nucleu valoros de rutină, din experienţa căruia să se adape şi noile generaţii. Şi s-a ajuns „la os” pentru că gruparea UPT n-a fost capabilă a construi din aproape în aproape – fie şi în preajma Facultăţii de Construcţii – un lot solid în care să fie induşi în mod treptat câte un junior, doi, spre seniorat, din aproape în aproape conturându-se în schimb naufragiul.

Apă tot mai multă la bord la mijlocul părţii secunde, când ar fi putut deja fi 0-3, noroc cu imprecizia lui Zukanovic, anunţându-şi totuşi de pe-atunci intenţiile. La care ce să mai poată face oare şi Codrea, de parcă ar mai fi avut oricum ceva de făcut la capătul unui sezon al plângerii, după retrogradarea polistă de anul trecut!?

Să mai apeleze la o altă dublă modificare, la fel de simbolică, ieşind şi tocmai căpitanul Cristian Gavra, sosit în iarnă de la concitadina retrogradată şi aceasta tot de pe ultimul loc, dar în cealaltă grupă din play-out, Ripensia, precum şi Târşa, adus şi acesta în iarnă, înlocuiţi de alţi juniori timişoreni, Bogdan Bratu şi Eric Adam.

La cât de teribil naufragiul, mai bine-ar fi fost scutiţi la o adică de asemenea experienţe nefaste. Greşelile altora în timp, reflectate în ultimele minute ale zbaterilor pe seama unor inocenţi juniori.

Care n-au fost cruţaţi, un junior al celor din capitală, Liş, înscriind pentru 0-3 în minutul 73, idei pentru Zukanovic, marcator la rândul său în minutul 75, dar apoi şi în acelaşi sfert de oră final, 0-5 în minutul 88, după ce la oaspeţi intra şi un ex-polist, Răzvan Milea.

Căci aşa-i când e să se aleagă praful. Şters în ultimele minute şi de Marco Lazăr, un alt june polist, tot din generaţia 2007, precum Bratu. Colegii juniori Balica – portar şi Macovei fiind scutiţi de „experienţa de viaţă”.  

Politehnica mai rămăsese cu „copiii”, încă nici măcar… studenţi, căci aşa-i „la omul sărac, nici boii nu trag”, Bocşan şi Oanea alegându-se în ultimele săptămâni cu accidentări, unii juniori alegându-se cu suspendări la categoria lor de vârstă, iar unii sportivi aduşi „la umplutură” şi circumstanţial, cum mulţi alţii au fost cooptaţi „la număr” şi anapoda în timp, şi-au văzut la rândul lor de drum spre alte zări, câte-un Milos plecând şi el că doar de-aceea venise, câte-un Milos al Metaloglobusului înscriind de două ori în 13 minute: 0-5. 

Putea fi oare altfel?

Greu de crezut, chiar dacă cel care înscria vara trecută în primele nici 10 minute ale campionatului, atunci contra Unirii Constanţa – care până şi aceasta a scăpat cumva de ultimul loc lăsat timişorenelor de farmec şi vis, Cosmin Bîrnoi, s-a trezit singur în careu, căpitanul din poartă al bucureştenilor, Gavrilaş, respingând în minutul 24. Da, în fotbalul românesc mulţi portari sunt căpitani, mai greu cu construcţia şi finalizarea, mică fiind valoarea.

Şi chiar sunt de vină actualii protagonişti din fotbalul românesc? Nu cumva oare iluştrii „adulţi” imaturi care le-au îndrumat paşii? Căci aşa cum îi creşti, aşa îi vei şi avea. Iar fotbalul carpatin nu prea mai are.

Bîrnoi mai avea o dată ocazia deschiderii scorului puţin înaintea pauzei, semn că poliştii s-au zbătut în limita posibilităţilor, dar când eşti cu „lanterna roşie” în braţe, nici jocul nu curge la fel de lin, ci cu alegeri mai neinspirate. 

Şi s-a ales praful, „violeţi” absolut inconsolabili fie şi la gândul că şi concitadinii de la Ripensia tot pe ultimul loc în play-out au sfârşit, în cealaltă serie a grupei a II-a valorice, mai slabă. 

A fost aşadar cineva care să poată zâmbi sâmbătă pe „Ştiinţa”? Poate eventual arbitrii ardeleni Ţiţii, din Şura Mică a Sibiului, şi asistentul Cantemir, din Făgăraşul Braşovului, care, la ultimul lor meci în Liga 2, pur şi simplu „au scăpat” de circul pe nume fotbal românesc, cu tot cu plachete înmânate de către Grigorescu, iar la festivism suntem inegalabili.

De zâmbit, fanii viola n-aveau cum, „Frenetic” serbând propria aniversare a unui deceniu, ”Frenetic Timişoara – Ultras cu atitudine”, dar cel mai simbolic şi reprezentativ pentru zilele noastre fiind tocmai minutul premergător jocului, de cernită reculegere în memoria încă unui om eliberat prematur din absurditatea „noii ordini” căreia cu toţii îi suntem părtaşi, un polist, fostul viceprimar al Timişoarei, Adrian Orza, decedat vineri seară la vârsta de numai 54 de ani, de infarct.

Tot ceea ce este cu adevărat semnificativ în „noua normalitate” şi mai aprig implementată din 2020 ţine de dispariţiile mai mult decât premature în valuri şi pe capete ale oilor turmei înadins împinse spre rătăcire şi pieire de către lupul paznic la stână, umbră alungită a morţii în crepusculul căreia şi fotbalul e decăzut în derizoriu şi însemnătate. Semnele „macro” sunt mai mult decât evidente, iar necesităţile, altele.

Fiecare sperând în schimb în „micro-bula” sa, iar marea, marea bătaie de cap a Politehnicii e că are de umplut nu mai puţin de 4 luni de pauză competiţională – nespus de lungă perioadă detrimentală continuităţii în arena sportivă, tocmai acum, când problemele sunt grave, iar ideile, mărunte.    

Rezultatele ultimei etape în play-out-ul Ligii 2 şi clasamentele, pe coloana datelor tehnice a secţiunii Fotbal, iar declaraţia antrenorului, sub componenţele convocaţilor.

Politehnica Timişoara: Moldovan – Radu, Vlaicu (minutul 77, Lazăr), Porumb (minutul 60, Ignea), Taub, Marincu – Gîdea, Călin, Târşa (68, Adam) – Gavra – cpt. (68, Bratu), Bîrnoi (60, Oprea).

Rezerve: Balica – Macovei.

Antrenor: Paul Codrea.

Metaloglobus Bucureşti: Gavrilaş – cpt. – Neacşu (minutul 75, Milea), Dima (55, Caramalău), Chatziterzoglou, Olaru (75, Goge) – Liş (82, Sîrbu), Gheorghe, Honciu, Zakir – Zukanovic, Huiban (46, Sava).

Rezerve: Nedelcovici – Răuţă, Cazan, Ciuciulete.

Antrenor: Eusebiu Tudor.

La final, Paul Codrea a admis că a fost o ”foarte drastică înfrângere, ne pare foarte rău, sincer nu mă aşteptam, după prima repriză în care meciul a fost foarte echilbrat, poate chiar am condus noi puţin jocul. Nu mă aşteptam în repriza a doua. Din păcate au venit golurile alea cu execuţii, prima foarte frumoasă, a doua, cu puţină şansă, poate o greşeală a noastră. Şi acolo din păcate băieţii au cedat mental din păcate. Ne pare rău, ne cerem scuze, dar cred că băieţii atât au putut ei în momentul acesta, atât au dat, nu am ce să le reproşez. Cred că după al doilea am căzut, după primul a venit repede al doilea, dacă nu venea, eram în meci. Dar s-a schimbat totul după al doilea gol şi s-a văzut că pe final deja nu mai eram echipă. Eram 11 băieţi îmbrăcaţi în acelaşi tricou, dar nu eram echipă. Marincu de exemplu mi-a plăcut, a jucat azi fundaş stânga, s-a descurcat destul de bine. Vlaicu a devenit o certitudine, acum bineînţeles ei sunt copii, Vlaicu are 16 ani, Marincu 17, a intrat Marco Lazăr 15 ani. Dar ce să le cerem lor? Să ne câştige meciurile!? Mă bucur lucrul acesta, dar şi băieţii seniori care au jucat merită felicitaţi. Au lucrat lunile astea în nişte condiţii foarte grele, cu presiune tot timpul, nu-i uşor să joci la echipa de pe ultimul loc. Ei au venit în iarnă mulţi dintre ei. Nu cred că sunt ei vinovaţi de ce s-a întâmplat acum. Ce o să facem de acum încolo, ăsta-i lucrul cel mai important. Dacă reuşim să creăm o echipă bună şi să construim ceva mai pe termen lung. Că aşa vedem că nu e reţeta perfectă. Din ce ni s-a comunicat, da, sunt resurse financiare, dar vedeţi că e greu să atragi fotbalişti buni la Liga 3, pentru că nu putem compara cu salariile de la Liga 2, unde ai echipe ca şi Metaloglobus, ca şi Chiajna, finanţate de primării… Scopul nostru e să facem o echipă cât mai bun, să stăm cât mai puţin în Liga 3. Să valorificăm tinerii noştri pe care-i avem în academie. Să fie titulari ficşi, să nu intre aşa sporadic şi eu zic că sunt câţiva. Ideea e că avem viitor bun în faţă, dacă avem răbdare şi suporterii ne înţeleg puţin, eu zic că dacă avem linişte o să construim frumos… Aceştia suntem în momentul actual, lumea trebuie să înţeleagă că am dus-o greu în ultima perioadă, s-au şi accidentat Bocşan şi Oanea, a plecat Onni şi cu Milos, am rămas în nouă seniori la antrenamente, dar nu ne-am plâns de asta. Dimpotrivă, am văzut o oportunitate pentru tineri şi am încercat să o valorificăm. Eu zic că doi tineri au rămas titulari ficşi, Vlaicu şi Marincu şi-au câştigat locul. Mada şi Boariu, suspendaţi pentru că au luat roşu la juniori. Murariu o să stea o săptămână, aşteptăm de la doctor verdictul. Mai rămânem în mişcare până spre sfârşitul lunii. Bineînţeles o să rărim puţin ritmul antrenamentelor, pentru că nu mai avem scop. Dar vacanţa e mult prea mare, patru luni, nu putem să le dăm atât”.

Arbitru: Andrei Lucian Ţiţii (Şura Mică / Sibiu); asistenţi: Humiţa (Armeniş / Caraş Severin) şi Cantemir (Făgăraş). Rezervă: Pascu (Sibiu). Observator de arbitri: Moisescu (Drobeta Turnu Severin). Delegat de joc: Sabou (Zalău).

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 2, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


sase − 5 =

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: