Sezon de 42 de etape și 11 luni pentru trupa de Liga 1 de la baraj. LPF și difuzoarele, sunteți… inumane?

Doar 3 etape pline au mai rămas de jucat atât în faza play-out din Liga 1 cât și în grupele valorice 1-6 din Liga 2 iar peste circa două săptămâni se vor confirma numele cluburilor intrând puțin mai apoi în hora barajului ocupantelor locului 2 în seriile eșalonului secund și ulterior în dubla manșă de supraviețuire/promovare cu formația clasată pe locul 12 în elită, așa încât subiectul devine tot mai arzător.

În așteptarea confirmării numelor cu pricina, se poate însă constata un fenomen agravant pentru sănătatea fotbalului, și care ar trebui în mod normal să dea serios de gândit.

Mai exact, antepenultima clasată în Liga 1, cea care va fi așadar nevoită să dispute pe 8 și 12 iunie barajul de supraviețuire, este implicit supusă unui veritabil maraton competițional, constând în 26 de etape din sezonul regular, plus alte 14 din faza play-out, la care se vor adăuga întâlnirile tur-retur din iunie. La un calcul simplu, rezultă năucitorul total de 42 de etape disputate într-un sezon de campionat. 42! La care s-ar mai adăuga și cel puțin câte o apariție în fiecare din întrecerile K.O., Cupa României și Cupa Ligii.

Însă nu doar numărul exagerat, ba chiar foarte exagerat de partide de campionat puse în cârca ocupantei locului 12 în Liga 1 ar trebui să îngrijoreze, ci și durata în care respectivul club este conectat direct la pulsul competițional.

Mai precis, oricare ar fi echipa ce va sfârși la baraj, fie Concordia, fie FC Voluntari, fie ACS Poli, fie Petrolul, intervalul în care a avut parte de meciuri de campionat în sezonul 2015/6 se va extinde la incredibilul total de 11 luni. Nu de alta, dar FC Voluntari și Concordia începeau ediția în curs pe 10 iulie 2015, Petrolul pe 11 iulie iar ACS Poli pe 13. Cu alte cuvinte, făcând alte calcule, rezultă o covârșitoare diligență din aproximativ 10-13 iulie până pe 12 iunie. Unsprezece luni!?!

Cei care au creionat acest sistem și calendar competițional trebuie că sunt ori complet rupți de realitate, ori neștiutori în ale activității sportive cu tot ceea ce implică așa ceva, de la subiecte gen perioade de pregătire centralizată, precompetiționale, recuperare după efort și tot tacâmul, ori au inimi de piatră sângerând doar după bani.

42 de meciuri de campionat și 11 luni de sezon într-un fotbal târându-și zilele!? Se pune la cale un experiment aparte și nu se diseminează vestea!? Sau poate că respectivilor nu le pasă, la ora barajului fiind oricum mai preocupați de evenimente majore precum Euro 2016, care va fi început pe când manșa a II-a între ocupanta locului 12 din Liga 1 și o trupă poziționată pe 2 în ”B” nu se va fi jucat încă.

Nici măcar în fotbalul bine structurat și potent financiar din Occident nu se ajunge la un asemenea total, în condițiile în care sportivii respectivelor cluburi beneficiază de alte facilități de pregătire, recuperare, odihnă și în general de un alt cadru competițional. Se jucau 42 de meciuri pe vremea când Division One avea 22 de cluburi în componență dar până și durul fotbal englez, cu ”cai de cursă lungă”, a renunțat la ceea ce era o exagerare.

Și-atunci!? Când ar mai fi totuși timp și de odihnă și recuperare înaintea unei noi campanii? Cei care iau aceste decizii anapoda sunt chiar inconștienți?

Iar nebunia pare a fi colectivă dacă a ajuns să se discute, în contextul actual, în dificilele circumstanțe din fotbalul românesc, despre o unică serie de eșalon secund, cu 20 de competitoare. LPF a dat-o rău de tot în bară cu cele 42 de etape și 11 luni de campionat pentru ocupanta locului 12 în Liga 1, dar FRF nu s-ar lăsa pare-se mai prejos, surâzându-i o singură serie care s-ar fi pretat în alte vremuri, când implozia fotbalului carpatin nu-și dezvăluise cruntele urmări iar întrecerea mai avea oarecare substanțialitate, dar nu acum, când nu mai ai practic din ce alege. Iar cele rămase pe baricade n-ar avea oricum resursele pentru suficiente deplasări mamut.

Sunt mai multe cluburi de Liga 1 cu enorme probleme decât grupări fără prea mari bătăi de cap și la fel este în eșalonul secund, în care lista trupelor șchiopătând e deschisă tocmai de aspirante sau foste aspirante la promovare ca de exemplu Rapid ori FCM Baia Mare. Așa încât ce-ar mai fi de spus despre suficiente alte formații!? Sunt 23 de toate, dintre care mult prea multe își târâie zilele, chiar și un club de play-off fost anul trecut pe vremea aceasta în Liga 1 și având un nume, FC Brașov, deplasându-se în 1-6 cu sandwich la botul calului. Dar și Oțelul sau Ceahlăul au avut un nume, până mai ieri, căci astăzi nu mai continuă în Liga 2.

Efectele celor 25 de ani de catastrofal manageriat al fotbalului sunt pentru toți vizibile, iar tocmai pe acest fond de profundă slăbiciune s-au mai trezit onor LPF și FRF să aplice și jongleze cu idei năstrușnice gen 42 de meciuri de campionat și 11 luni de sezon pentru a 12-a clasată în elită respectiv o unică serie de 20 în Liga 2. Doar că s-a adus vorba despre așa ceva și dezvăluie disocierea de realitate a unor bizari.

Colapsul fotbalului divizionar românesc din primele 3 eșaloane este cutremurător iar măsurile pompieristice nu sunt de resuscitare, ci de inducere a comei.

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 1, Liga 2 și etichetat cu , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Alte articole legate de acest subiect: