VIDEO. În număr mare, fanii viola ai Politehnicii cinstesc martirii în tradiţionalul marş prin Timişoara, Respect 89: „Eroii nu mor niciodată!” La 35 de ani se scandează „Păcat, păcat de sângele vărsat!”, „Jos comuniştii!” şi „O dorinţă sinceră, România liberă!”

„Cine uită, e complice!” au reamintit suporterii Politehnicii la iniţierea luni seară la 18:30 în Piaţa Maria a „Marşului Eroilor”, purtat şi anul acesta la 16 decembrie, conform tradiţiei de decenii, pe străzile Timişoarei, întru cinstirea, omagierea şi comemorarea martiririlor din însângeratul 1989. 

Fanii alb-violeţi au mărşăluit spre Catedrală, arborând nenumărate stindarde cu însemnele „Respect 89” şi „V”-ul victoriei, dar şi fluturând steaguri tricolore şi flamuri ale zilelor şi nopţilor lui decembrie 1989, cu stema decupată.  

„Cinste lor, cinste lor eroilor!” a răsunat în centrul Timişoarei, susţinători ai clubului fanion al Banatului ridicând în văzduh şi eşarfe cu înscrisul „Eroii nu mor niciodată!”

„Libertate, te iubim! Ori învingem, ori murim!”, a avut în completare, ca un tunet, tragicul „Păcat, păcat, de sângele vărsat!”, încărcat de vie actualitate în lumina recentei anulări la 6 decembrie a alegerilor prezidenţiale, care alegeri libere constituiau la vremea respectivă, cât încă regimul ceauşist nu fusese doborât, prima revendicare înscrisă la Timişoara în decembrie 1989 de către Frontul Democratic Român pe adresa guvernului.

De facto, în 2024, „Marşul eroilor”, organizat anual de fanii Politehnicii Timişoara şi onorat cu prezenţa deopotrivă de localnici însufleţiţi de tradiţionala iniţiativă omagială a suporterilor de fotbal, a purtat povara desfăşurării sale în cea de-a zecea zi de dictatură reactivată în urma loviturii de stat neconstituţionale prin anularea unor alegeri libere, cele prezidenţiale, ba chiar în cursul scrutinului început deja la acea vreme, vineri 6 decembrie, peste hotare, o ilegalitate fără temei juridic înjosind umilitor poporul român în văzul opiniei internaţionale, refuz din arsenalul unor state bananiere.

Context în care „Marşul Erorilor” de luni a oferit o semnificaţie adiţională aparte, cu-atât mai încărcat de sens şi dovedind că suporterii Politehnicii au rămas pe bună dreptate de veghe în toţi aceşti ani, „pe baricade”, prin omagierea martirilor la ceas de decembrie, întru apărarea mugurilor libertăţilor cu sânge câştigate, drepturi care cu atât mai mult trebuie preţuite şi apărate, şi nu percepute ca fiind de la sine asigurate pe vecie. 

Actualul decembrie însângerat în sufletele celor înşelaţi prin îndepărtarea de la urne sugerând necesitatea continuei vigilenţe în apărarea demos kratos – puterea populară.

Ceea ce fanii viola au şi înfăptuit cu consecvenţă an de an, prin a nu uita, a cinsti, omagia şi comemora. 

O atitudine civică remarcabilă şi inspiraţională totodată. 

„Timişoara, Timişoara, Timişoara!”, din piepturile a sute de tineri, făcându-se auziţi în curăţenia sufletelor lor: „Libertate! Libertate!”, „O dorinţă sinceră, România liberă!”

Au şi păstrat un moment de reculegere la Operă, iar prin Piaţa Unirii şi pe la Memorialul Revoluţiei şi-au purtat paşii spre Cimitirul Eroilor, unde au aprins alte torţe, au îndemnat la veşnica lor pomenire, „Eroii nu mor niciodată!”, şi le-au adus un ultim omagiu, depunând coroane de flori şi rostind fierbinţi rugăciuni la lumina lumânărilor. 

Fanii Politehnicii, în număr mare, şi-au plâns prietenii, camarazii şi amicii, cinstind martirii şi stimulând o coardă sensibilă în ideea de a nu fi uitată jertfa de sânge, de a fi păstrată vie memoria eroilor, „Respect 89”, căci „Eroii nu mor niciodată!” 

Dar într-adevăr, „Păcat, păcat de sângele vărsat!”, iar pe străzile Timişoarei a răsunat cu tărie luni seară „Jos comuniştii!”, şi cât sens dar şi câtă forţă au aceste scandări, vibrând încărcate de actualitate. 

Căci cu nici 24 de ore înainte, tot în centrul capitalei Banatului, în incinta cinematografului Timiş, apropo de principalele două revendicări din 20 decembrie 1989, legate de organizarea de alegeri libere şi libertatea cuvântului, tocmai această libertate era înfrânată de un cetăţean… german, nu încă şi român la data de 15 decembrie 2024, nimeni altul decât tocmai edilul Timişoarei, surprins în înregistrări video făcând semne repetitive în sensul „tăierii” de la microfon a lui Marius Mioc, în cursul intervenţiei acestuia din sală, din asistenţă, la conferinţa „35 ani de libertate sau 35 de ani de dezamăgire? Revoluția din 1989 și ce ar fi putut să fie”.

Fritz fiind surprins astfel tocmai în clipele în care Mioc ajungea a se referi la subiectul fierbinte şi de acută actualitate al cenzurii prin presiunile la care sunt supuse televiziunile înfăţişând realitatea, aşadar cu referire directă tocmai la cea de-a doua principală revendicare dinspre Timişoara din decembrie 1989, şi-anume „Libertatea cuvântului, presei, radioului şi televiziunii”, prima fiind „Organizarea de alegeri libere”

Acestea fiind anulate în premieră după 1989 în urmă cu doar 10 zile, iar la 15 decembrie manifestându-se în contradicţie tocmai atât cu „libertatea cuvântului” dar şi a „televiziunii” nimeni altul decât însuşi primarul reales al Timişoarei. 

Semnalmente din partea celor aleşi care dau în contrast şi mai mult sens şi însemnătate tradiţiei fanilor alb-violeţi de a apăra drepturile şi libertăţile câştigate prin jertfa supremă a unor semeni, omagiind anual eroii martiri din decembrie însângerat.

Păstrând veşnică memoria lor, şi reamintindu-ne că cine uită, se face complice, fanii viola au rămas demni şi integri străjeri de veghe ai brumei democraţiei cu sânge adjudecată, şi care cu-atât mai mult trebuie apărată, nefiind un simplu drept de la sine, ci o nepreţuită comoară necesitând starea de vigilenţă. 

Puţin mai jos, o înregistrare video de la „Marşul Eroilor”, purtat de suporteri, dar mai întâi dovada vizuală a necesităţii apărării drepturilor cu sânge cucerite acum 35 de ani pe străzile Timişoarei.

Căci, cum se poate vedea în colţul din stânga-jos al ecranului, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, face la un moment dat semn să i se taie cuvîntul lui Marius Mioc. Înregistrarea VIDEO, accesibilă pe ActiveNews sub semnătura revoluţionarului timişorean, cu titlul <NOII SECURIŞTI. Falisificatorii istoriei şi ai realităţii pe podium, revoluţionarii pe stradă sau în sală. Marius Mioc: Primul punct din Proclamaţia revoluției era ”ALEGERI LIBERE”. Idealurile revoluţiei din 1989, la 35 de ani. A CĂZUT TIRANIA? (VIDEO)> aici

Consemnarea din activenews.ro, incluzând transcrierea intervenţiei lui Mioc din sală în cursul conferinţei, alte considerente despre libertate şi alegeri libere în contextul situaţiei politice actuale, dar şi filmarea efectuată de Honor et Patria la „Marşul Eroilor” al fabilor Politehnicii, inserată puţin mai jos.

„Marşul eroilor”, organizat de Asociaţia Suporterilor Timişoreni ai Politehnicii, Druckeria, filmat în direct de Honor et Patria şi inserat în consemnarea semnată de Marius Mioc în Active News.
VIDEO: clic pe cadru pentru redare
 

Conferinţa „35 ani de libertate sau 35 de ani de dezamăgire? Revoluția din 1989 și ce ar fi putut să fie” a fost organizată duminică de Primăria Timişoara la cinema Timiş, cu invitaţi pe scenă istoricul Oliver Jens Schmitt, activista Elena Calistru şi Alin Gavreliuc, profesor la UVT, moderatoare fiind Anca Suciu de la unitatea militară de cablu. 

Transcrierea înregistrării:

0:01 Anca Suciu: Mai sînt întrebări în sală?
0:02 Marius Mioc: Da, dacă-mi dați voie. Marius Mioc mă numesc. Proclamația din timpul revoluției, a Frontului Democratic Român, punea pe primul loc, primul punct din Proclamație era „alegeri libere”. Și chiar am fost, acum 10 ani am fost întrebat la Televiziunea Română care este moștenirea revoluției, și am răspuns: Moștenirea revoluției sînt alegerile libere. Faptul că poporul român poate să-și aleagă singur conducătorii. Ce-am văzut anul acesta, și e o mare dezamăgire, că exact acest drept la alegeri libere este contestat. Deși au fost alegeri foarte corecte, eu am fost și în secția de votare, a spus și doamna Calistru că a avut și ea observatori și s-au numărat corect voturile. S-au și renumărat și tot cam același rezultat a fost. Ne trezim că a fost anulată această revendicare esențială a revoluției, alegerile libere. Pe lîngă asta, există un atac la libertatea de exprimare, care iarăși s-a cerut la revoluție. Rețele de socializare cum ar fi facebook erau de mult cenzurate. Încă de pe vremea cînd a început farsa cu covidul a început cenzura acestora. Eu am experimentat-o personal. Cum încercai să arăți minciunile guvernanților ți se puneau tot felul de restricții. TokTok-ul a rămas necenzurat, acuma s-au făcut presiuni să fie cenzurat și TikTok-ul. Nu mai vorbesc de televiziunile principale, cine îndrăznește să prezinte alte puncte de vedere, au fost licențe retrase mai demult, acuma se dau amenzi, deci tot pentru a pune pumnul în gură celor care au alte păreri. Pentru a contesta libertate de exprimare.

2:08 Anca Suciu: Și totuși dumneavoastră vorbiți aici liber. Și aveți o altă opinie. (aplauze)
2:16 Marius Mioc: Vorbesc liber dar am fost cenzurat pe facebook, mi s-au șters pe youtube filmări, deci chestiile astea…
2:23 Anca Suciu: Pentru că există un discurs care incită la ură.
2:27 Marius Mioc: Da, bineînțeles.
2:28 Anca Suciu: Pentru că există o jumătate de adevăr.
2:29 Marius Mioc: Vă explic discursul. Discursul, de exemplu cînd spui despre cineva…
2:32 Anca Suciu: Haideți să nu intrăm în detalii.
2:34 Marius Mioc: …că este agent rus, asta incită la ură. Cînd spui despre cineva că este legionar, incită la ură. Și cîtă vreme nu se dă dreptul la replică persoanelor acuzate, ele nu apar la televiziune sau nu li se dă dreptul, este exact aceeași situație ca și Ceaușescu, care vorbea de agenturili străine în ’89, aceeași situație ca Iliescu în ’90, care vorbea de legionari, și sînt filmări cu Iliescu. Pînă și filmarea…, apropo, pe facebook am pus…
3:06 Anca Suciu: E un amalgam de informații cele pe care le enumerați acum. Rugămintea mea, mai aveți o întrebare? Că v-am ascultat cu toți.
3:13 Marius Mioc: Da. Eu vă exprim în principal unul din motivele de dezamăgire este faptul că alegerile libere au fost anulate, care era primul punct în Proclamația Frontului Democratic Român din Timișoara, libertatea de exprimare este atacată. Dacă cineva exprimă pe rețele de socializare sînt unii căutați de poliție.
3:30 Anca Suciu: Am lămurit asta. Și dumneavoastră, și Călin Georgescu, și persoane care au altă părere vorbesc liber în spațiul public.
3:38 Marius Mioc: Nu vorbesc liber! Dacă este chemat la o televiziune, televiziunea aia primește amenzi. Deci nu este liberă, și asta este un prim pas ca să i se retragă licența. Au fost în trecut televiziuni cărora li s-a retras licența.
3:50 Anca Suciu: Vă mulțumim frumos.
3:52 Marius Mioc: Îi dau și lui do
mnul Sorin Oprea microfonul.
3:54 Anca Suciu: Stați puțin, ne întoarcem în scenă și apoi continuăm cu întrebările…

Idealurile revoluţiei din 1989, la 35 de ani.

Actualizare 16 decembrie 2024: Legat de Proclamația FDR, înregistrarea pe care o am cu citirea ei mi s-a spus că e din 21 decembrie 1989, dar membri ai FDR mi-au spus că Proclamația a fost întocmită încă din 20 decembrie și citită în acea zi. Am corectat în text că Proclamația a fost întocmită în 20 decembrie.

Pentru a defini corect idealurile revoluției cred că trebuie să ne raportăm la documentele emise chiar atunci, în timpul revoluției. Primul document care sintetiza revendicările revoluționarilor a fost Proclamația Frontului Democratic Român, întocmită în balconul Operei din Timișoara în 20 decembrie 1989 și tipărită sub formă de manifest în 22 decembrie 1989, îndată după fuga lui Nicolae Ceaușescu din clădirea CC.

Prima cerere de pe lista de revendicări a revoluției din 1989, citită în 21 decembrie 1989 de la balconul Operei din Timișoara și tipărită în 22 decembrie 1989, a fost organizarea de alegeri libere. Cu 10 ani în urmă, fiind întrebat de TVR în cadrul suitei de interviuri „Generația 1989 la 25 de ani”, care este moștenirea revoluției, spuneam: „Moștenirea revoluției este în primul rînd libertatea, dreptul la liberă exprimare, alegerile libere. Faptul că poporul român poate să își aleagă conducătorii”.

Acest drept la alegeri libere cucerit în revoluție a fost aruncat la gunoi de Curtea Constituțională, prin hotărîrea din 6 decembrie 2024 care a anulat alegerile prezidențiale din România. Culmea e că aceeași Curte Constituțională emisese o altă hotărîre, „definitivă și general obligatorie”, prin care confirmase și validase, cu unanimitate de voturi, rezultatele primului tur al alegerilor și dispunea organizarea celui de-al doilea tur între Călin Georgescu și Elena Lasconi. Prin hotărîrea din 6 decembrie Curtea s-a contrazis pe ea însăși.

Ca pretext s-au folosit niște note informative ale serviciilor secrete, recent desecretizate de CSAT (linc), care ar dovedi că domnul Călin Georgescu, ieșit pe primul loc în primul tur al alegerilor, ar fi manipulat alegătorii printr-o campanie pe rețeaua TikTok, în care s-au folosit boți pentru a crește numărul său de urmăritori pe acea rețea și că unii dintre cei care l-au susținut pe Georgescu au fost plătiți, deși Georgescu a declarat zero cheltuieli de campanie.

Klaus Iohannis„Haideți să mai demolăm un mit. Am auzit pe mulți spunînd că alegerile nu se cîștigă de oameni. Alegerile se cîștigă de instituții, de structuri. Nimic mai fals! Puterea în România se cîștigă prin vot! Nimeni să nu creadă că puterea în România, președinția României, se cîștigă prin negocieri la masa verde”.

Hotărîrea Curții Constituționale a fost luată în unanimitate. Mă miră că doamna Laura Scântei a fost de acord cu această hotărîre, fiindcă asta vine în contradicție cu opinia separată e care a emis-o în cazul respingerii candidaturii lui Diana Șoșoacă.

Scria doamna Scântei în cazul Șoșoacă că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil: „asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”. Doamna Scântei a observat, corect, că Șoșoacă nu a avut drept de apărare, dar nu observă că nici Călin Georgescu n-a avut drept de apărare față de acuzațiile care i-au fost aduse.

Cei care l-au votat pe Georgescu nu au fost boți, ci oameni în carne și oase, verificați cu cartea de identitate de operatorii de tabletă de la secțiile de votare. Chiar dacă ar fi adevărat că domnul Georgescu a folosit asemenea mijloace tehnice pentru a crește audiența intervențiilor sale pe TikTok, aceasta nu e o ilegalitate. Foarte probabil și alți candidați au folosit această metodă.

În ceea ce privește faptul că Georgescu ar fi mințit cînd a declarat zero cheltuieli de campanie electorală, este doar o supoziție a Curții Constituționale, pe baza faptului că este de notorietate că campaniile electorale costă bani. El a avut susținători care l-au promovat pe rețele sociale, mai ales TikTok, care era o rețea necenzurată (a ajuns acum cenzurată anume datorită cazului Georgescu; reprezentanților TikTok li s-a cerut de către Comisia Europeană, să ia măsuri de „remediere urgentă” a politicilor de moderare – linc, adică un eufemism pentru a le spune să cenzureze). Iată-l pe omul de afaceri Călin Donca, care spune că l-a susținut pe Georgescu din proprie inițiativă, fără să primească nimic pentru asta:

 

 

 

 

 
 
Distribuie
Acest articol a fost publicat în Fotbal, Liga 3, Parteneriat ActiveNews, Poli Timişoara și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


5 × = treizeci cinci

 


Ultimele articole din categoria Fotbal: