Cât sportul este încă în general în vacanță, să mai dăm timpul înapoi la ora unor competiții hibernale, de început de an, oficiale sau nu. Sursă de inspirație ne este cartea ”60 de ani alb-violeți”, apărută la Editura Politehnica Timișoara în 2007, autorii Marius Breazu, Viorel Jurcuț și regretatul Constantin Jude punctând apariții pe semicerc ale alb-violeților de pe Bega în jocuri din primele zile ale unui nou an…
În cadrul Capitolului III – ”Activitatea Internațională”, este specificat printre altele că ”în ianuarie 1975, România a fost gazda Campionatului Mondial Universitar, una dintre grupele preliminare disputându-se la Timișoara. Poli a contribuit la întregirea programului, jucând – în afara competiției, bineînțeles – cu cele 3 reprezentative studențești. La 4 ianuarie 1975, a fost Poli – Bulgaria 17-17, cei mai eficace fiind Christian 8, Feher, Manolache și Țâmpu, fiecare cu câte 3 reușite. După 24 de ore, Iugoslavia – Poli 16-13 (Folker 5 pentru Poli), iar după o zi de pauză, Poli – Japonia 28-19, lideri ai marcatorilor fiind Christian 9, Folker și Țâmpu, câte 4”.
Sport de sală, handbalul o mai aducea pe ”Poli” puțin după Anul Nou pe parchetul fostei săli ”Olimpia”, dar și prin deplasări. Spicuim din aceeași ediție a doua, revizuită, a cărții despre istoria handbalului alb-violet, publicată la un deceniu după prima apariție, mai exact la aniversarea a 60 de ani a secției cu mingea mică a Politehnicii… ”După câteva zile, mai precis în 18 ianuarie 1975, a început o nouă ediție a Cupei Politehnica. Meciul cel mai important a fost între Poli și Dinamo Pancevo, câștig de cauză având sârbii, cu 20-18…”
”Continuându-și activitatea de vacanță, la 9 ianuarie 1979, Poli a primit vizita primei selecționate a Franței, aflată în turneu prin țara noastră. Au câștigat timișorenii cu 21-18, marcatori fiind Folker 6, Christian 4, Feher 3, Țâmpu 2, Bucățea 2, Gunesch 2, Voicu și Oprescu. Probabil nici unul din cei 2.000 de spectatori prezenți atunci la sala Olimpia nu se gândea că, peste 16 ani, francezii vor deveni campioni mondiali!”
”În ianuarie 1982, sala Olimpia a fost gazda dublei manșe dintre Poli și naționala Bulgariei, aflată în pregătiri pentru Campionatul Mondial. Primul joc a revenit gazdelor cu 31-24, principalii marcatori fiind Matei 8, Feher 8, Voicu 4, Diliță 3, Arghir 3, Christian 3. Al doilea meci a revenit tot studenților, de data aceasta cu 23-18, remarcându-se Feher 10, Matei 3, Diliță 3, Cioroianu 2. În cele două meciuri au mai jucat Knuff, Leahu, Popa, Bota, Soroceanu, Ianto, Țâmpu, Iankovici.”
”Primul examen internațional al anului 1988 a fost dat în 7-8 ianuarie, în Franța, la Montlucon, Poli câștigând turneul organizat de clubul gazdă, la care au participat Gui Eskilstuna (Suedia), Dozsa Debrecen și Widzew Lodz.”
”Primele zile ale anului 1989 i-au găsit pe băieții de la Poli din nou pe drum, mai precis la Leipzig, unde în 6-8 ianuarie au luat parte la un patrulater în care au înregistrat următoarele rezultate: 23-22 cu campioana Olandei, Blau Wit Beek, 25-22 cu seecționata de tineret a RD Germane și 14-24 cu gazdele de la SC Leipzig. Peste doar câteva zile timișorenii s-au mutat în Franța, unde s-au prezentat la startul a nu mai puțin de trei turnee, câștigându-le pe toate. Mai întâi, la Montlucon, în finală violeții au dispus de naționala Algeriei cu 32-31 după prelungiri, pe locurile următoare clasându-se SMUC Marseille și Tatran Presov, iar Ioan Basaraba a primit trofeul pentru cel mai bun portar. În continuarea itinerariului, poliștii au învins la Lyon (17-18 ianuarie), unde au trecut de formațiile Venissieux, Villeurbane și Besancon, pentru ca în 21-22 ianuarie, la Lille (unde activa Alexandru Folker) să se claseze pe primul loc, înaintea echipelor Dunkerque, Lille și Anzin”.
”Una dintre ultimele deplasări franceze s-a desfășurat între 10-12 ianuarie 1992 la Agde, unde timișorenii au fost învinși de Pamplona (Spania), SKA Minsk și Dukla Praga, nume de prim rang din Europa handbalistică”.
”Din anul 1999, așa cum s-au pus bazele unei echipe stabile în prima ligă, s-a gândit o strategie și asupra meciurilor de pregătire. Conducătorii și antrenorii au ajuns la concluzia că ”pot băga în priză” echipa prin câte o serie de meciuri înainte de partidele oficiale. A fost gândit și pus și în aplicare Turneul Kathrein, devenit apoi Banatul, în vacanța de iarnă… La mijlocul lunii ianuarie 1999, s-a desfășurat turneul Kathrein, la care Poli a învins Mako cu 36-25 și Gradulica Zrenjanin (satelitul lui Proleter) cu 24-23, dar a pierdut în fața lui Fibrex Săvinești – echipă cu pretenții la titlu – scor 20-27.”
”Anul 2006 a debutat cu luna ianuarie, foarte intensă. Studenții au jucat din nou cu Bekesi, la Timișoara (37-30 și 32-26), după care au plecat spre Franța, la un turneu internațional destul de puternic. Pe drum, s-a făcut o oprire la Danseberg, orașul unde a jucat antrenorul Nedeljko Vuckovic, iar amicalul (30-25) a dat moral timișorenilor pentru confruntările din Franța. La Angers (orașul unde a evoluat ex-polistul Burileanu), Poli a luat pulsul echipelor din campionatele puternice, jucând cu două formații din Hexagon: a fost înfrângere, 22-31 cu Angers Noyant și apoi victorie, 30-27 cu Toulouse…”