Novanc! Pășește cu un plasture pe buze la returul Poli Timișoara – CSM București din sala ”Constantin Jude” sau mai bine să te suspende Comisia de disciplină a FRH până mai apoi

O trivialitate din partea unui căpitan de națională, flegmă pe obrazul handbalului, a fost mioritic ștearsă din vorbe de un important formator de opinie la nivel național, coborând și mai mult ștacheta integrității în și în jurul arenei sportive. N-a mai fost vorba de lipsă de fair-play, ci de mult mai mult, inclusiv din partea răstălmăcitorilor stării de fapt, așa încât revenim cu a treia consemnare pe acest neplăcut subiect: un internațional să scuipe-n față în teren un partener de întrecere iar pro-ul să titreze pe acest subiect ”Gest de mare caracter…”, e răstălmăcire pură. Ridicol de deviant!

Revoltător mod al ”campionilor presei sportive” de a creiona reprobabilul gest al lui Marius Novanc, comis luni seară, spre finele jocului televizat CSM București – CSU Politehnica Timișoara, 31-30, din Liga Națională de handbal masculin, care l-a scuipat în față pe alb-violetul Andrei Santeiu, în preajma semicercului bănățenilor, în sala Giulești, în minutul 55, la scorul de 25-27. S-a titrat nici mai mult nici mai puțin decât ”Gest de mare caracter făcut de handbalistul Marius Novanc după ce și-a pierdut cumpătul în jocul CSM București – Poli Timișoara. <Îmi cer scuze public>, fără a se pomeni deloc, în întreaga consemnare, fapta în sine: scuiparea unui partener de competiție și coleg de breaslă, în cadrul unui eveniment televizat și sub privirile a numeroși copii și juniori.

Dar nu e de mirare. La câte articole alunecând fățiș spre promiscuitate, cu tentă sexuală, pornografică și nu numai, sunt publicate fără nici cel mai mic spirit etic și fără a lua în calcul numărul adolescenților care accesează portalul, sau poate tocmai de aceea!, pentru a nu mai aminti de pomelnicul politic sau de show-business ca nuca-n perete într-un cotidian sportiv, și un praf în ochi mascând perfid realitatea și sâmburele problemei poate fi aruncat în dispreț la adresa inteligenței cititorilor.

Rolul mass-media este nu doar de a informa, ci și de a asigura un ochi vigilent în favoarea integrității lumii sportului, dar când nu doar dezinformezi prin a evita enunțarea faptului în sine, ci mai și muți subiectul discuției prin a răsturna evidențele, înseamnă că etica și moralitatea au fost îngropate.

Campionii s-au referit la peste 17 ore de la eveniment, într-un soi de comentariu în termeni generali pe marginea meciului, demarat în primul său paragraf cu observații într-un context mai amplu despre traiectoria lui CSM București în acest sezon, la o ”reacție nesportivă” a handbalistului, conform cuvintelor din introducere, rezumându-se la a descrie atitudinea sa prin brodeala ”Novanc a avut ultima reacție, un gest nesportiv…”

Nesportiv a fost să-l îmbrânească de două ori pe Andrei Santeiu, după ce pivotul polist îi reproșase tot printr-o îmbrânceală că-l ochise cu mingea-n față pe colegul său macedonean din poartă, Daskalovski. A expectora salivă în fața unui semen de-al tău nu ține însă de lipsă de sportivitate și fair-play.

Mare caracter, conașilor, acest ”îmi cer scuze public pe această cale”. Calea pierzaniei.

Dar poate că rolul unor formatori de opinie este de fapt de a crea monștri, a se citi ”mari vedete”, și câte n-au fost oare conturate peste ani, apărând apoi zi de zi în spațiul public!?!, dar și de a pansa ego-ul numelor de casă, ca nu cumva cutare mare internațional să se supere nevoie mare… Li se face de fapt un mare deserviciu, ca oameni, dar deserviciul se răsfrânge și asupra sportului în general!

Campionii au optat așadar pentru a-l mângâia pe creștet pe posesorul a sute de meciuri și goluri în naționala României, care un cu totul alt mod de comportament ar fi trebuit să afișeze, mai ales în fața puzderiei de tineri din sală, sărind direct la așa-zisele ”scuze publice” lansate de Marius Novanc, de fapt nimic mai mult decât o biată postare pe o rețea de socializare, începută cu vorbele ”victorie importantă a echipei CSM București…”

Punând victoria în prim-plan, n-am mai fi atât de malițioși în a remarca faptul că gestul lui Novanc a venit pe fondul dominării poliste, aflată atunci la conducere, cu 25-27, și care controlase autoritar partea a doua a întâlnirii, părând a curge spre un triumf în București, doar că nervii creați i-au lăsat pe bănățeni în doar 3 oameni de câmp, următoarele ultime nici 6 minute ridicându-i pe scut, învinși cu 31-30. A fost poate întorsătura psihologică a jocului!

 

Dacă ar fi fost sincer și suficient de matur pentru a-și recunoaște fapta, sportivul nu s-ar fi ascuns plin de remușcări, la orele nopții, în spatele tastaturii, pentru a îndruga doar atât,”umbrit de un gest de al meu nesportiv”, ci pe moment și la fața locului, în vâltoarea tensiunii pe care o crease, s-ar fi dus la Santeiu, i-ar fi strâns mâna și i-ar fi cerut iertare, oferindu-i și o batistă curată, asta în loc să ridice din umeri și să repete ”Dar ce-am făcut!?!!”, abia la vederea cartonașului roșu.

Dacă Novanc s-a făcut de mirul lumii prin dubla sa reacție, scuiparea partenerului de joc și neconștientizarea gestului său, în schimb apărătorii săi cu întârziere, la mai bine de o jumătate de zi, au atins absurdul absolut prin a încerca să strângă simpatii și aplauze pentru un text publicat de sportiv pe pagina personală de facebook, pomenind despre ”o reacție rară în sportul românesc, în societate în general”, și opinând că ”trebuie remarcată”, dat fiind că ar fi ”puține de acest gen”. 

Și iată cum a mai primit facebook o legitimizare pentru a deveni spațiu public real și absolut, deși virtual în esența sa! Este evident cu ochiul liber, în stradă sau chiar și pe facebook, că societatea și-a pierdut busola și discernământul, decăzând moral din cale-afară și asfixiind glasul rațiunii printr-o tristă cădere în derizoriu, așa încât, într-adevăr, nimic nu mai miră.

De fapt, unghiul de abordare al problemei cadrează cu toți sânii și curvele politice afișate în aceeași pagină, can-can curat, anti-sport și pro-gâlceavă ieftină. Halal etică, integritate și moralitate.

Nici o șoaptă despre cum ar trebui să se sesizeze observatorii delegați, forul federal, cel ”profesionist”, clubul jucătorului, și așa mai departe. Totul e să continue circul, să curgă banul public și să se perpetueze mica lume curat-murdară și complet invizibilă, indestructibilă, camuflată și nezgândărită a handbalului nostru cel în regres, dar pofticios nevoie mare după publicitate cât mai pudrată.

Ei bine, un scuipat tot o flegmă rămâne, pe obrazul tuturor celor care n-au ridicat batistele și palmele a fair-play, ci au preferat, a câta oară, și oare până la ce limite!?, să ascundă mizeria sub preș. E mizerie umană și morală.

Chiar o mai mare rușine pentru un mod obscen de a portretiza un neplăcut eveniment, decât pentru gestul în sine, nerevendicat pe moment! Iar o suspendare cât să nu prindă returul din sala ”Constantin Jude” i-ar fi perfect plasture pe gură multiplului campion național și câștigător al Cupei României.

Iată consemnările Sporttim pe marginea evenimentului, atât în cronica de meci de luni seară cât și în editorialul de marți dimineață, după care avea să se insinueze și trusa de farduri ”de la centru”:

http://sporttim.ro/handbal/literalmente-de-infarct-%E2%80%9Epoli%E2%80%9D-timisoara-spulbera-in-ultima-secunda-a-treia-deplasare-fara-esec-liderul-csm-bucuresti-invincibil-in-7

http://sporttim.ro/editorial/insolenta-lui-%E2%80%9Ddar-ce-am-facut%E2%80%9D

Acest articol a fost publicat în Handbal și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


doi + = 9

 


Ultimele articole din categoria Handbal: