Peste 3 străini!Poli,graţiere de la LPH pentru CIS şi mono-secţie

Revine în actualitate subiectul nou înfiinţatei Ligi Profesioniste de Handbal, despre LPH şi lipsa de reacţie imediată la fondarea sa din partea CSU Politehnica Municipal noi scriind marţea trecută. Astfel, primul Birou Executiv al LPH a decis marţi acordarea unui termen de graţie cluburilor universitare, pentru trecerea lor la statutul de grupări profesioniste, Liga Naţională urmînd a avea parte de un sezon 2012-´13 de tranziţie, hibrid. Aşadar alb-violeţii trebuie să se reorganizeze ca mono-secţie, cu Certificat de Identitate Sportivă al unui club profesionist, urmînd a primi în schimb liber să înscrie mai mult de 3 străini pe foaia de joc, cu condiţia ca respectivii să aibă convocări în selecţionatele ţărilor lor.

Alb-violeţii nu aplicau la finele lunii trecute stilul avangardist al Timişoarei în cazul înscrierii încă de la bun început în Liga Profesionistă de Handbal, fondată în 30 ianuarie şi avîndu-l preşedinte interimar pe Alexandru Dedu, un fost campion naţional cu alb-violeţii, cele 3 pioniere fiind în schimb, ca o coincidenţă, cluburi cu medaliaţi ex-polişti la timonă, şi anume HCM Constanţa, cu Alexandru Buligan, HC Odorhei, cu Vlad Caba, şi Potaissa Turda, cu Horaţiu Gal, iar afilierea la LPH n-a avut loc încă din start pentru că, după cum ni s-a explicat, clubul-„mamă” al handbaliştilor alb-violeţi e unul studenţesc, şi anume C.S. Universitatea, ca specificări în plus pe această temă menţionînd că AS Politehnica n-are Certificat de Identitate Sportivă, evoluînd în baza celui de la „U”, iar preşedinte de club şi de secţie în cazul prim-divizionarei de Liga Naţională este Mircea Chiş şi nu Viorel Aurel Şerban, al cărui nume se confundă practic cu semicercul alb-violet.

Conform portalului www.handbalvolei.ro, prezent la prima conferinţă de presă a Ligii Profesioniste de Handbal din România, „prezidată de preşedintele interimar Alexandru Dedu, aceasta a avut rolul de a reitera ideile care au pus bazele acestei Ligi precum şi ceea ce doreşte să facă ea în privinţa handbalului românesc. Din discursurile celor prezenţi se pot reţine mai multe idei, prezentate în rândurile ce urmează: -în sezonul 2012-2013 va functiona o Ligă hibrid, în sensul că se va acorda un termen de graţie pentru ca şi cluburile departamentale sau universitare să treacă la statutul de club profesionist; -Liga a luat fiinţă la demersul cluburilor si a presedintelui Cristian Gaţu. De asemenea există o normativă de la EHF care încurajează formarea LPH; -găsirea cadrului legislativ adecvat pentru ca un club in Romania sa devina club profesionist. Exista in plan si propunerea ca legea sa fie modificata. Aceasta ţine însă de Parlament; -jucătorii straini care vor juca în campionatul românesc să aibă la activ prezenţe în naţionala de seniori sau tineret a ţării de origine. De asemenea, numărul lor nu va mai fi limitat la trei pe foaia de joc, cum este în prezent; -orice club este binevenit în actuala structură a Ligii. Trebuie să îndeplinească însă cinci criterii pentru a deveni club profesionist, din care le reţinem pe cele mai importante: să fie mono-secţie, să aibă şapte jucători angajaţi cu carte de muncă şi statut de handbalist, să aiba CIS-ul unui club profesionist…

Obiectivele imediate ale LPH: -obţinere statut juridic; -dezvoltarea handbalului; -organizarea ligii pe criterii de performanţă sportivă; -transparenţă a tuturor acţiunilor.

Preşedinte: Alexandru Dedu; vicepreşedinţi – Andrei Luca (Oltchim Râmnicu Vâlcea), Nurhan Ali (HCM Constanţa); membri – Flaviu Sâsâeac (Potaissa Turda), Arpad Csaba Benedek ( HC Odorheiul Secuiesc), Gheorghe Carnariu (HCM Roman) şi Marian Muntean (CSM Cetate Deva)”.

… Pînă la a reaminti statutul actual al grupării prim-divizionare de handbal, şi în lumina celor punctate în primul Birou Executiv al FRH, să anticipăm din nou ziua de joi, cu turul 2 de scrutin în alegerile academice din Universitatea Politehnica Timişoara pentru legislatura 2012-2016, unul dintre cei 2 candidaţi la conducerea Rectoratului rămaşi în cursă din totalul de şase fiind Profesorul Universitar Doctor Inginer Viorel Aurel Şerban, Prorector al UPT şi Preşedinte al Fundaţiei Politehnica, iar în plan sportiv preşedinte al Consiliului de Conducere la „handbal băieţi”, AS Politehnica.

Prorectorul Viorel Şerban (centru), preşedintele Consiliului de Conducere al poliştilor: joi, în turul 2 de scrutin la funcţia de Rector al UPT

În al cărui proiect managerial pentru candidatură figurează şi „f) Stabilirea de parteneriate pentru sprijinirea echipelor sportive indentificate cu numele Politehnica”, semn că sportivii sub steag alb-violet cel puţin şi-ar conserva postura actuală în cazul în care Şerban va deveni noul Rector al UPT, noi amintind de exemplu prezenţa sa meci de meci la jocurile poliştilor ori la competiţiile studenţeşti de minifotbal dotate cu trofeul „Traian Lalescu”, organizate şi găzduite de „Politehnică” în cadrul „Zilelor porţilor deschise”, şi nu numai… O întrebare ar fi totuşi, şi anume ce strategie i s-ar rezerva lui Poli dacă nu Viorel Aurel Şerban va fi învingător, ci contracandidatul său, Profesor Doctor Inginer Radu Vasiu, care a adunat 147 de voturi în primul tur de scrutin, faţă de cele 193 ale prorectorului Şerban.

Revenind însă la noua Ligă Profesionistă de handbal, la „CIS” şi la Poli ca secţie a clubului Universitatea, am discutat nu doar pe aceste teme, dar şi despre finanţarea poliştilor şi atitudinea handbalistului din ziua de azi, cu inginerul Ioan Covăsînţan, un tînăr portar la vremea cînd, în 1965, echipa prelua numele de Politehnica iar în 1966-´67 ocupa locul 3 în prima ligă, între constantele prezenţe la turneele finale naţionale, iar actualmente unul dintre cei 3 vicepreşedinţi în Consiliul de Conducere al prim-divizionarei.

„N-am fost avangardişti însă nici nu ne-am opus”

„Echipa se cheamă Clubul Sportiv Universitatea, deci este un club universitar. De aici a plecat totul în ceea ce o priveşte pe Poli şi Liga Profesionistă de Handbal. De aceea n-am fost avangardişti, însă nu ne-am opus. Am fost şi suntem pentru a deveni membri ai LPH”, a spus fostul jucător polist, confirmînd că Poli se va alătura pe parcurs cluburilor deja înscrise: „În baza viitoarelor reglementări ale Ligii Profesioniste, sportivii vor trebui să deţină contracte de jucători profesionişti, trebuie să le ai, şi deşi suntem parte a unui club universitar s-a găsit o portiţă şi nu vor fi probleme în acest sens. În cazul nostru sunt şi cluburile din Cluj-Napoca, Suceava, Bacău…”

Fostul portar polist Ioan Covăsînţan recompensîndu-l pe Milan Djuricin cu titlul de cel mai bun înger păzitor al "Cupei Politehnica" în august 2011

LPH s-a înfiinţat pe 30 ianuarie, Alexandru Dedu fiind nominalizat pentru postul de preşedinte interimar. Ploieşteanul născut în 1971 devenea în ´91 campion naţional cu alb-violeţii, la finele a doi ani petrecuţi pe Bega, ulterior avînd să adune 3 trofee ale Cupei Campionilor Europeni, cu Barcelona, între 1996 şi ´99, şi 240 de selecţii pentru România.

„Sunt nişte probleme de care unele cluburi se vor lovi”

„Bineînţeles că dorim să facem parte din LPH, ca echipă din Liga Naţională, iar discuţia despre acest organism este de mai mult timp şi a survenit ca o obligaţie din partea celor internaţionale, EHF, valabilă pentru toate ţările, de a se trece la profesionism. Sunt însă nişte probleme de care unele cluburi se vor lovi. Noi nu vom avea asemenea probleme, iar jucătorii vor trebui să aibe contracte de profesionişti”, a explicat Ioan Covăsînţan, continuînd: „La adunarea de constituire a LPH a fost numit un comitet de iniţiativă cu cîte 2 vicepreşedinţi pe handbalul masculin respectiv feminin, şi care va întocmi toate noile reglementări necesare. După adoptarea regulamentului de funcţionare, LPH se va ocupa şi va reprezenta mai bine interesul echipelor, ori pentru Federaţia naţionala, FRH, asemenea lucru este ca şi o corvoadă. Actualmente echipele nu au prea multe de spus la FRH, pe când în Ligă, fiind o organizaţie a cluburilor, vor avea vocea lor distinctă. Părerea mea este că în viitorul apropiat Liga Naţională va începe sub reglementările Ligii Profesioniste de Handbal, iar de aceea se şi pregăteşte terenul, în Adunarea Generală urmînd a fi votat regulamentul de funcţionare”.

Aşadar şi CS Universitatea Politehnica Municipal Timişoara, actualmente club universitar, va fi membru al LPH, ca participantă în Liga Naţională.

„Suntem doar o secţie a clubului Universitatea dar cu grad mare de independenţă”

În ceea ce priveşte faptul că, lecturînd portalul federal, www.frh.ro, ca preşedinte al clubului şi preşedinte al secţiei prim-divizionarei de handbal poliste este menţionat Mircea Chiş, preşedintele C.S. Universitatea, Ioan Covăsînţan a explicat că „handbalul masculin este o secţie în cadrul clubului Universitatea, şi atunci şi normal este că preşedintele său este Mircea Chiş. Noi suntem doar o secţie a clubului, dar cu grad mare de independenţă, depinzînd însă de fonduri de la C.S. Universitatea, în privinţa cărora se poate spune că fiecare secţie încearcă să absoarbă fonduri pentru sine”.

Prodecanul Viorel Şerban recompensînd participanţi la Trofeul Traian Lalescu la minifotbal, organizat pe centru universitar de UPT, în cadrul Festivalul Porţilor Deschise

Nu doar preşedintele în acte este altul decît cel perceput de opinia publică şi menţionat ca atare de mass-media, şi care, Viorel Aurel Şerban, este de fapt conducătorul cu o ferventă împlicare activă în bunul mers la Poli, dar alb-violeţii şi evoluează în acte pe Certificatul de Identitate Sportivă al Universităţii: „Jucăm pe CIS-ul Universităţii pentru că pe fiecare centru universitar nu poate fiinţa decît un singur asemenea club”, a mai explicat Covăsînţan. În ceea ce priveşte legislaţia în acest caz, mai este în vigoare actul emis în 1992 de ministrul Educaţiei şi Învăţămîntului de la acea vreme, Liviu Maior, în care se arăta că „în fiecare centru universitar nu poate activa decît un singur club sportiv universitar”, motiv pentru care – ca o paranteză – trecea şi voleiul masculin de la „Poli” la „U”, în 1993.

„Nu există absolut nici un motiv să nu facem performanţă în organizarea aceasta!”

Cu toate că alb-violeţii de pe semicerc sunt sub „umbrela” Clubului Sportiv Universitatea, Covăsînţan a mai explicat că „toate deciziile se iau de către Viorel Şerban pentru că avem un grad de independenţă foarte ridicat şi niciodată domnul Profesor Universitar Doctor Mircea Chiş nu s-a împotrivit alegerilor noastre. Imediat după 1990 s-a promulgat legea cu existenţa unui unic club sportiv universitar pe centru universitar, motiv pentru care nu mai era cazul să obţină şi Poli un CIS. Dar nu există absolut nici un motiv să nu facem performanţă în organizarea aceasta!”

Recunoaşterea unei structuri sportive se face prin Certificatul de Identitate Sportivă şi se poate aşadar spune că CSU Politehnica Municipal activează ştiută fiind ca „Poli” de fapt ca secţie a Universităţii şi depinzînd ca parte din fonduri de aceasta. Aşadar combinaţia „Universitatea Politehnica” din numele complet al prim-divizionarei, şi care pe linie de învăţămînt a înlocuit ca denumire cea a „Institutului Politehnic Traian Vuia”, survine din îngemănarea C.S. Universitatea, şi care este „Universitatea” din titulatură, şi A.S. Politehnica. Care A.S. Politehnica nu are şi nici nu pare a fi avut CIS încă din 1995, cînd secţia de handbal revenea de la Lugoj, înapoi la Timişoara, la AS Poli.

Apartenenţa handbalului masculin de C.S. Universitatea este relevată şi de faptul că lunea este şedinţa echipei de handbal iar mai apoi, marţea, la clubul Universitatea, participă de fiecare dată un reprezentant al secţiei de handbal. Precum şi de aspectul deloc de neglijat că C.S. Universitatea este recipientul de la bugetul local al contribuţiei financiare anuale pentru alb-violeţii polişti, în cuantum de 200.000 ron pe 2011, a doua sumă ca mărime, după cea repartizată rugbyştilor, cu stipularea clară că totalul este acordat pentru CSU Politehnica Municipal, din Liga Naţională, dar şi pentru echipa a doua a clubului şi cele de juniori.

„În 2010 Consiliul Local a virat 22% din veniturile noastre iar anul trecut mai puţin”

Iar vorbind despre resurse financiare, Covăsînţan a explicat că diriguitorii polişti au întocmit conform uzanţelor anuale un proiect în baza căruia vor fi chemaţi la comisia de profil din cadrul Consiliului Local, pentru retribuirea contribuţiilor financiare pe 2012. „Aşteptăm să fim chemaţi, aşa funcţionează lucrurile, şi depindem de buget exact în acelaşi mod ca de exemplu la Arad, în cazul echipei unde sunt împrumutaţi tinerii noştri jucători. Atunci când există o deblocare de fonduri, încasăm şi noi, dar contribuţiile primite de la CJT şi Consiliul Local nu pot fi utilizate pentru plata salariilor jucătorilor. Pot să spun doar că în urmă cu doi ani, şi asta pentru că încă n-am finalizat situaţia financiară pe anul trecut, Consiliul Local a virat 22% din veniturile noastre, iar anul trecut mai puţin. Iar din luna mai, 2011, n-am mai primit niciun ban de la Consiliul Local sau CJT”, a mai explicat Covăsînţan, răspunzîndu-ne totodată că „am finanţat echipa acum cîţiva ani dar nu şi în momentul de faţă. Domnul Doctor Inginer Ioniţă Doboşi (n.n: general manager Dosetimpex SRL) este unicul dintre vicepreşedinţi care şi sponsorizează echipa, şi mai sunt şi alţi sponsori privaţi, iar totalul contribuţiilor private este mai mare decît al celor bugetare”.

„… Şi în funcţie de buget”

În ceea ce-i priveşte pe mai tinerii polişti împrumutaţi la HC Arad după retragerea „satelitului” alb-violet din liga a doua pe parcursul acestui sezon, şi care au suferit recent cu neplata de către clubul de pe Mureş a indemnizaţiilor de efort, Covăsînţan a spus că „am discutat cu cei din Arad şi nu s-a ajuns la Arad să se deblocheze acele sume necesare, dar vor fi plătiţi, şi de fapt nici la Timişoara nu sunt lucrurile la zi… În fiecare an, la începutul campionatului, noi ştim lotul de jucători, şi ţinând cont că am investit bani şi suflet şi în aceşti jucători împrumutaţi la Arad, vom avea grijă de ei ca fiind viitorii potenţiali componenţi ai lotului lui Poli, nu trebuie văzuţi altfel. Jucătorii care au fost împrumutaţi la Arad s-au cernit dintre mai mulţi alţii, şi trebuie să reevaluăm în vară, să vedem cîţi vor fi cooptaţi la prima echipă, normal, şi în funcţie de buget”.

„Era Campionatul Judeţean şi nemţii păstrau tradiţia şi nu jucau fotbal, ci handbal”

Cît despre abordări, atitudini şi mentalităţi în handbalul actual, mai ales în loturi atît de eterogene, cu jucători şi din generaţii diferite, provenind de la diverse cluburi, l-am întrebat pe Covăsînţan cum stau lucrurile comparativ cu alte vremuri, demult apuse. „Există la nivelul jucătorilor şi în special cei români, şi nu ştiu de unde au ideile astea, dar mai întîi şi mai-nainte cer bani şi apoi arată ce pot, ori părerea mea este să arate mai întîi şi apoi să pretindă. Ei vor mai întîi banii, dar cînd au contractul nu confirmă suma pe care au luat-o. Da, ce-i drept erau şi cu totul alte vremuri – cît am jucat aveam o cartelă de sportiv… Jucam cu sufletul iar sufletul ce-l uzez şi acum la dispoziţia lui Poli sunt ideile mele de atunci – noi am gîndit altfel sportul. Sigur, se schimbă vremurile, dar greşeala este că sunt crescuţi să ceară. Să ceară înainte de a demonstra pentru ce”.

Poliştii merg la Cluj de pe locul 8 şi cu speranţa unui al treilea succes la rînd

Covăsînţan, care a practicat handbal de la 11 pînă la 31 de ani, fiind coleg de generaţie printre alţii cu marii Constantin Jude şi Constantin Lache, s-a clasat cu Politehnica pe locul 3 în prima ligă, în anii ´60, şi a absolvit Institutul Politehnic Traian Vuia în 1978, în pragul reuşitei ca vicecampioni a unei noi remarcabile generaţii, cu Roland Gunesch. Ca junior, Covăsînţan a evoluat pentru „Liceul 4”, cu profil specific sportiv. „Pe atunci disputam foarte multe meciuri la juniori. În paralel, un campionat al liceelor cu program special de sport, şi evoluam şi în Campionatul Judeţean, care era foarte puternic, cu Tutunul, Lovrin, Tehnomet, Biled, Jimbolia… Erau meciuri bune bune, şi la 16 ani ne puneam cu echipe tari, cu foarte mulţi nemţi în componenţă, care păstrau tradiţia şi nu jucau fotbal, ci handbal. Prima ligă de seniori avea aproximativ acelaşi număr de jocuri, poate mai puţine ca azi, fiind cam 10-12 echipe, plus Cupa României. Ca junior însă am jucat mult mai mult, săptămînal cam de două ori, oficiale”.

„Cert este că şi fără mine, şi fără Prorectorul Şerban, Poli nu va dispărea. Că va fi mai sus sau mai jos, sperăm să zboare cît mai înalt, dar sigur este că suntem 101% polişti”, a conchis Ioan Covăsînţan.

De actualitate, Poli va juca la finele acestei săptămîni acasă cu nou-promovata Potaissa Turda (antrenor: Horaţiu Gal), în etapa a XVII-a. „După jocul cu Potaissa Turda vom avea din nou cam o lună de pauză competiţională, şi atunci vom disputa meciuri amicale”, a explicat vicepreşedintele polist Covăsînţan.