Handbaliştii alb-violeţi ai Timişoarei şi-au vândut scump pielea vineri seară pe terenul multiplei campioane naţionale la zi CS Dinamo Bucureşti, la ultima repetiţie a „roşilor” înaintea debutului acasă de joia viitoare în grupele Champions League.
Deşi, după startul lansat luat pe prima scenă la Constanţa, roş-albii din capitală erau la chiar prima reprezentaţie pe teren propriu în noua ediţie de campionat a Ligii Zimbrilor, anticiparea unei… formalităţi fiind aşadar mare, laureaţilor nu le-a mers tocmai cum şi-au propus în apariţia de la ora 18, iar asta pentru că SCM Politehnica le-a dat de furcă peste aşteptări.
Diferenţa de scor comprimându-se ca de la cer la pământ de la un sezon la altul în întâlnirile directe dintre fruntaşii bucureşteni şi „violeţi”, care n-au mai fost nici pe departe „victime” sigure şi dinainte învinse detaşat, precum în martie, când, în aceeaşi sală din capitală, favoriţii au „zburdat” către un neverosimil 40-19, ci câştigând la capitolul respectabilitate prin a fi demni ultimi oponenţi ai gazdelor la repetiţia acestora înaintea debutului în noua campanie a eurocupelor.
În prima jumătate a turului campionatului trecut, la Timişoara, „Poli” nu prea mişca în front în faţa lui Dinamo, desprinsă şi atunci categoric la 21-35, dar în uvertura etapei a II-a din Liga Naţională „violeţii” Banatului au lăsat o impresie încurajatoare la prima şi cea mai grea deplasare a întregului sezon, cedând cu 30-25, după ce la pauză erau conduşi cu 14-11.
Un deficit decent şi cât se poate de rezonabil în… „cuşca dulăilor” aflaţi deja la cel de-al patrulea meci oficial în noul sezon, aşadar intraţi ceva mai mult în ritmul competiţional, fără a mai spune că „noua” Dinamo s-a impus pe linie după ce „a ras” totul şi în amicale.
Pe când elevii lui Pero Milosevic aveau în mână doar debutul acasă de vinerea trecută, unul victorios după ani buni pentru timişoreni în runda inaugurală, 22-20 cu focşănenii, pe post de semn bun.
Însă una era pentru alb-violeţii care abia au evitat barajul de supravieţuire în elită să triumfe în sfârşit acasă în etapa I după o aşteptare de 14 ani în compania unor vizitatori abordabili, şi cu totul altceva era să se pună cu reprezentanta semicercului masculin românesc în Champions League, dar misiunea imposibilă n-a fost şi dureroasă.
Înfrângerea era inevitabilă, dinamoviştii neavând cum să rateze prilejul de a repeta cu succes pe tabela de scor înaintea primirii joia viitoare a celor de la Fredericia HK, însă „Poli” n-a arătat precum trupa resemnată la descinderea în capitală din martie.
Iar implicit a izbutit a se înclina la un deficit mai puţin sever decât cel suferit de constănţenii de podium tocmai în port sâmbăta trecută în etapa I, când cedau cu 26-34 (11-17) dinamoviştilor lui David Davis.
Ba mai mult, înfrângerea înregistrată de timişoreni în sala „Dinamo” echivalează cu cea mai strânsă suferită de o învinsă a roş-albilor în primele partide oficiale ale noului sezon intern, după ce campionii mergeau întins în august şi spre păstrarea SuperCupei României, cu 27-21 (16-14) în semifinala cu cei din Constanţa iar apoi cu 37-29 (18-15) în finala cu Minaur a patrulaterului de la Piteşti.
Desigur, nu-i prea mult de comentat în jurul transformării uverturii sezonului, SuperCupa, dintr-un tradiţional meci prefaţând campionatul, într-un întreg turneu „careu al fruntaşelor”, căci decidenţii ţi-ar argumenta că astfel asigură meciuri în plus în mână reprezentantelor în eurocupe, pentru a le înlesni intrarea mai facilă şi rapidă în ritmul întrecerilor, dar cert e că Dinamo a dispus deja în trombă de contracandidatele de pe podium, aceleiaşi Dinamo venindu-i însă mai greu la prima apariţie în propriul fief din noul campionat.
Meritul în acest sens fiind al oaspeţilor îndrumaţi de muntenegreanul Milosevic, care, după ce au învins în partida inaugurală a întregului campionat, au dat o bună replică şi în meciul de deschidere al etapei a II-a.
Privind partea plină a paharului, ca o schimbare, „Poli” a scăpat neşifonată din „Dinamo”, putând spera la adăugarea altui succes acasă sâmbăta viitoare în runda a treia, cu băcăuanii având parte de un start şi mai dificil de campionat, pierzător cu 31-29 la Baia Mare şi completat sâmbătă de primirea constănţenilor.
În plus, centrul Cristian Fenici a semnat primele sale goluri după o lungă absenţă pe calea revenirii după accidentare, cele mai multe înscriindu-le pe de altă parte pentru învinşi, câte 7, Bordeanu şi noua achiziţie Manojlovic – acesta inclusiv cu 3 din aruncări de la 7 metri.
Favoriţii având în schimb peste 10 marcatori, inclusiv din poartă, Iancu unul, iar majoritatea dintre aceştia străini, în frunte cu islandezul Thrastarson, autor a 8 reuşite, completat de Gomes şi Rosta cu câte 5 – maghiarul şi cu unul din 7 metri, precum şi de Kasparek cu 3 goluri, Langaro şi ex-polistul Dedu cu câte două fiecare, iar Djukic din 7 metri, un alt ex-polist, Şomlea, tânărul ex-sucevean Stanciuc şi Ali Zein cu câte unul.
La asemenea nume, unele, chiar de… „olimpici”, Politehnicii nici n-ai absolut deloc ce să-i reproşezi, ci eventual FRH, care, din interes şi false pretexte legate de reprezentarea internaţională, încuviinţează o asemenea Babilonie în nordul capitalei, de unde şi monotonia acaparării titlului de către „roşii” în ultimele aproape 10 campanii deja.
Încotro?
Ori semnele nu-s chiar deloc încurajatoare prin prisma recentului fiasco al naţionalei de juniori sub 18 ani a României la turneul final european unde a sfârşit antepenultima din 24 de selecţionate, în urma unor reprezentative din naţiuni cărora „tricolorii” le predau predecembrist handbal pe pâine, dar întotdeauna se vor găsi „apărători” ai dinamoviştilor, care vor ţine să evidenţieze jumătatea de adevăr a bunei reprezentări internaţionale a semicercului carpatin din partea alb-roşilor în eurocupe.
Fără a sufla însă o vorbă că asemenea succese sunt conturate pe mâna pleiadei de străini magnetizaţi de bucureşteni, notabil fiind că alţi 5 handbalişti de peste hotare contribuiau weekend-ul trecut la triumful „roşilor” pe litoral, unde Kuduz marca de 6 ori, Akimenko şi Lumbroso câte 5 goluri, Pascual 3 iar Ladefoged unul.
Străini fără număr la CS Dinamo, iar de-aici dominaţia internă precum şi reapariţia după două ediţii în principala întrecere a eurocupelor, Champions League, relansată într-un nou format, însă mai degrabă pe post de salvare a aparenţelor şi etalare a falselor impresii, căci realitatea factuală obiectivă a decăderii semicercului autohton intern în întregul său ţine mai degrabă de rateul juniorilor „tricolori” la Euro U18.
Ceva juni pentru campioni în teren?
Nici pomeneală, ci curat mercenariat, iar „cu o floare” în eurocupe chiar nu se face primăvară, cu-atât mai mult din moment ce petalele sale sunt de import, întreţinute fiind doar nişte iluzii.
Aşa încât, dacă tot reîncepe „circul” mediatic al participării dinamoviştilor în Liga Campionilor, trebuie spuse lucrurilor pe nume că însăşi prezenţa la start a bucureştenilor în întrecerea numero uno a continentului constituie mai degrabă o falsă imagine supradimensionată a altfel problematicului handbal masculin din Carpaţi, dominat „de la centru” de o laureată permiţându-şi a schimba de la o etapă la alta lista propriilor marcatori străini, nu mai puţin de 12 în primele două runde.
Context semnificativ al participării poliştilor la duelul din capitală, unul cu totul dezechilibrat pe hârtie, şi totuşi menţinut de onorabilii învinşi în marje rezonabile. Avându-i drept marcatori şi pe Buljina – un alt jucător adus în această vară, cu 4 goluri, Fenici şi ex-reşiţeanul Belchite cu câte două, iar Pisaric şi Marjanovic din 7 metri cu câte unul.
Altădată, Dinamo – „Poli” era o încrâncenată încleştare de podium din vechiul „careu fruntaş” şi cu steliştii şi Minaur, confruntare pe axa Bucureşti – Timişoara purtată de valoroşi handbalişti români care umpleau tribunele sub bagheta unor versaţi antrenori tot autohtoni stăpânind jocul în 7 ca pe propriul buzunar, dar postdecembrismul a denaturat acest tradiţional duel sud-vest într-unul împănat de străini şi chiar mai nou cu un antrenor de culoare la cei din capitală, semn implicit al rătăcirii disciplinei la semicerc din Carpaţi, dar şi al exacerbării „privatizării” şi „globalizării” printr-un fost vehicul de propagandă în sfera arenelor a regimului ceauşist, marşând şi pe departamentala „Internelor”.
Sau un exemplu din sport al privatizărilor oneroase şi frauduloase din coruptul postdecembrism mioritic, tocmai o unealtă a „sistemului” în socialismul cu P.C.R. la putere devenind cea mai fidelă exponentă a „capitalismului” intern la semicerc, şi încă proiectând buna reprezentare internaţională atât de dorită de fostul „conducător mult iubit”.
Un paradox al tranziţiei către nicăieri pentru cei mulţi, dar pe făgaşul dorit de „înşurubaţii” din umbră ai „sistemului”.
* Clasamentul actualizat al Ligii Zimbrilor şi programul etapelor 2-3, pe coloana datelor tehnice a secţiunii Handbal în Sporttim.
