Marius Breazu pune PUNCTUL PE I pe coloana dreaptă a primei pagini din Sporttim, sesizând o primă reacţie la cald a deznodământului nefast de ieşire a reprezentativei României din aceeaşi fază a Mondialului din Serbia ca şi selecţionata Angolei.
Naţionala feminină de handbal a României a mai pierdut meciuri importante şi probabil va mai pierde. Pentru că aşa e viaţa şi sportul…Totuşi, înfrângerea de duminică seară, în faţa Poloniei, la Mondialul din Serbia, va rămâne în memoria tuturor care au cât de cât tangenţă cu handbalul. Şi asta pentru că antrenorul echipei „tricolore”, Gheorghe Tadici, a avut extrem de proasta inspiraţie să trimită la conferinţa de presă de după eliminare o jucătoare, care să-şi facă autocritica şi să iasă ţap ispăşitor pentru insuccesul din urmă cu câteva minute.
Este, cu siguranţă, o premieră în domeniu! Nu-i probemă, noi, care urmărim handbalul românesc, îl cunoaştem pe „Nea Ghiţă” că-i din topor. Numai că prin gestul pe care zălăuano-moldoveanul l-a făcut acum, a reuşit să ne mai puna nouă, românilor, încă o „pecete” nu foarte favorabilă.
„La plăcinte înainte, la război înapoi” pare a fi zicala favorită a depăşitului antrenor-selecţioner. Aş mai putea comenta pe tema asta mai mult sau mai puţin pedagogică, însă mă opresc la un aspect pe care îl consider important: antrenorul echipei Poloniei se numeşte Kim Rasmussen. Tadici? Un om atât de mic, încât atunci când ar vrea să spele duşumeaua ar trebui să se urce pe un scaun!
