După ce la recentul Campionat Mondial de nataţie din ape nipone Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern s-a aliniat cu doar numai şi numai 2 înotători în ansamblul tuturor probelor masculine şi feminine de înot programate de FISA, România sportului universitar s-a prezentat săptămâna aceasta tot în ape asiatice cu doar 6 înotători în probele de nataţie ale Jocurilor Mondiale Universitare de vară dîn China, incluzând concursuri de înot dar şi de sărituri în apă şi polo pe apă, iar un campion la zi al ţării între seniori sub egida F.R. Nataţie şi Pentatlon Modern în proba de 50 de metri bras, axat în general fiind pe procedeul bras, a înregistrat al 30-lea timp în seriile preliminare de calificare ale cursei pe lungimea bazinului, din 48 de înscrişi la startul colocviului studenţesc, neprogresând nici sâmbătă în semifinalele la 50 de metri bras, precum marţi şi joi la 100 respectiv 200 metri bras băieţi.
Multiplul laureat internaţional David Popovici a ţâşnit la suprafaţă ca de nicăieri în ultimii nici 2 ani, însă nataţia românească a rămas în general în mare măsură la fel de necompetitivă în bazinele lumii în planul performanţei sportive, rezultatele sale pe plan extern, cu excepţiile care confirmă regula, trădând aspectul că pe plan intern se activează la un anumit nivel limitat valoric şi calitativ unui calapod scăzut, demascat la ora provocărilor de peste hotare, oferind un mai realist barometru al stadiului înotului carpatin.
Bunăoară, deşi este vorba despre o întrecere universitară, fie aceasta şi de rang mondial, dar rezervată strict studenţilor, competiţia de la Chengdu s-a dovedit în plan valoric peste capacitatea actuală a unui campion naţional la zi de seniori în sportul federal, adresat legitimaţilor în cluburi afiliate de profil, laureatul FRNPM în aprilie în proba masculină Open de 50 de metri bras, aşadar cel mai competitiv înotător al României în 2023 pe lungimea bazinului olimpic la procedeul bras, încheind totuşi prima încercare a seriilor preliminare de calificare între studenţi la peste o jumătate de secundă, mai precis 54 de sutimi în urma ultimului intrat în semifinale cu al 16-lea timp, mai exact 28 de secunde şi 38 de sutimi pentru cipriotul din generaţia 2002 Panaretos, la rândul său la aproape două secunde în urma primului clasat, chinezului născut în 1999 Qin, unicul cu un timp de sosire sub 27 de secunde, 26.44.
Campionul României, timişoreanul Emil Dăncăneţ, legitimat la CSU Politehnica Timişoara, având de partea sa atuul vârstei mai tinereşti şi ani în faţă, la 1 ianuarie urmând a împlini doar 20, a încheiat aşadar cu al 30-lea timp în seriile de sâmbătă dimineaţă, în 28 de secunde şi 92 de sutimi, puţini fiind în schimb înotătorii intraţi în semifinale de pe primele 16 locuri din generaţii similar mai mici, de exemplu coreeanul Kim, născut şi acesta în ianuarie 2004, cu al 12-lea timp, în 28.04s, chinezul Zheng, din generaţia 2003, al patrulea în 27.60, iar 2 participanţi din generaţia 2002, italianul Viberti al treilea în 27.59s iar cipriotul Panaretos al 16-lea şi ultimul în 28.38s. Alţi 7 semifinalişti fiind născuţi în noul mileniu, 3 în anul 2000, 4 în 2001, doi-trei ani la acest nivel contând însă enorm.
O foarte bună experienţă competiţională pentru tânărul timişorean Dăncăneţ în perspectiva principalelor sale obiective în probe de bras în bazin scurt, întreceri studenţeşti din Asia în care n-a trecut însă pe 3 lungimi diferite de concurs de faza seriilor preliminare în proba pe care este axat şi deţine aurul pe ţară la zi între seniori în întreceri dub egidă federală, ceea ce poate conferi totuşi unele indicii despre nivelul real valoric de activitate din apele FRNPM.
În ansamblul provizoriu al participării lotului România la Chengdu, fiind printre cele mai numeroase 35 de delegaţii ca număr de sportivi, a obţinut o medalie de argint şi două de bronz, la egalitate cu Olanda la acest capitol pe locul 36 în ierarhia medaliatelor înaintea duminicii finale de concurs, peste 50 de ţări având studenţi pe podiumul „Jocurilor Mondiale Universitare” estivale din China.
