Precum anul trecut la Budapesta, unde s-a prezentat cu doar 4 sportivi, Federaţia Română de Nataţie şi Pentatlon Modern aliniază numai 7 componenţi la cea de-a XX-a ediţie a Campionatului Mondial de nataţie programat luna aceasta în Japonia, unde se aliniază la start nu mai puţin de 2.392 de concurenţi, dintre care 587 de înotători în probele masculine, numai şi numai 2 fiind „tricolorii”, David Popovici şi Andrei-Mircea Anghel. Se mai concurează la Fukuoka şi în înot sincron şi înot în ape deschise, în polo pe apă şi sărituri – de la platformă, trambulină şi de la mare înălţime, întreceri reunind încă 1.805 participanţi, doar 5 dintre aceştia reunind forul de pe Dâmboviţa, toţi săritori. La care se pune întrebarea dacă România are într-adevăr înot sau îl are doar pe David Popovici ca excepţie ce confirmă regula, sugestivă fiind inexistenţa vreunei înotătoare „tricolore” în lotul FRNPM, federaţie a cărei preşedintă este fosta performeră Camelia Potec.
Unde sunt aşadar zăpezile de altădată?
David Popovici a ţâşnit la suprafaţă de nicăieri, înotul românesc salvând implicit aparenţele prin prisma recentelor performanţe ale tânărului bucureştean şi creându-se falsa impresie a redresării acestei ramuri, când de fapt nu există de exemplu federaţie din ţările învecinate care să alinieze mai puţini sportivi decât FRNPM în probele masculine de la Campionatul Mondial nipon, Bulgaria şi Republica Moldova tot câte 2 fiecare, Serbia cinci, Ucraina chiar 8 – în pofida corupţiei abisale în care a căzut acest stat bananier după deturnarea sa în ghearele unor nazişti trimiţând la moarte sigură deja circa o jumătate de milion de tineri, răpuşi într-un exerciţiu de depopulare, cât despre Ungaria, cu tradiţia sa, contează pe 11 înotători la Fukuoka.
Într-adevăr, nu mai puţin de 587 de înotători urcă pe blocstarturile probelor bărbăteşti la această ediţie de mai multe ori amânată, şi care revine la Fukuoka după 21 de ani, însă doar 2 din România, ceea ce spune cât se poate de multe, în condiţiile în care cifra medie a înotătorilor aliniaţi de fiecare delegaţie este de peste 3, la 185 de federaţii cu sportivi înscrişi în probele masculine.
Şi nu-i ca şi cum n-ar fi fost până acum deja alte 19 ediţii ale „Mondialelor” de nataţie, în care România să aibă timp să-şi consolideze prezenţa pe scena internaţională, din contră, regresul fiind evident.
Implicit, toate speranţele „tricolore” pe umerii lui David Popovici, probele masculine de înot începând deja în această duminică, programând nu doar serii, dar şi primele semifinale şi chiar finale, pe medalii la 400 metri liber băieţi respectiv feminin, 400 metri mixt masculin şi 4×100 metri liber băieţi respectiv fete.
FRNPM mai contează la Fukuoka, în înot, şi pe Andrei-Mircea Anghel, care luni 17 iulie a împlinit 25 de ani, restul lotului fiind alcătuit strict din săritori, cei de la mare înălţime, implicaţi şi în circuitul mondial anual de sărituri în ape deschise, şi anume Cătălin Preda şi Constantin Popovici, implicat în plus şi în săriturile de la platforma amplasată la 10 metri, nu doar în high diving, respectiv Alexandru Avasiloae de la trambulinele de unul şi 3 metri, Angelica Muscalu de la platforma de 10 metri şi Amelie Foerster, de la trambulina de 1 respectiv 3 metri.
Prezenţă „subţire” a FRNPM în Japonia, unde în probele de înot în ape deschise s-au decernat deja 5 seturi de medalii, 7 fiind federaţiile care le-au adjudecat, 4 de aur Germania iar una Italia, cele mai multe de argint smulgându-le Ungaria, două, iar câte una Australia şi Olanda.
În înotul sincron, 11 federaţii medaliate în 11 probe care şi-au desfăşurat finalele, gazda Japonia câştigând 4, Spania şi China câte 3 fiecare iar Austria una, chiar şi vecinele ucrainience cucerind una de bronz în întrecerea artistică pe echipe, la liber.
Cât despre sărituri, China le-a dominat copios între cele 11 federaţii medaliate în 13 probe, câştigând 12 dintre acestea şi adjudecându-şi alte 4 medalii de argint şi 3 de bronz. Doar Australia a mai triumfat într-o altă probă, medalii de argint mai obţinând şi Mexic – 4, Regatul Unit 3 iar Ucraina una.
Săriturile de la mare înălţime sunt programate abia la încheierea „Mondialului”, la finele săptămânii viitoare, iar competiţia de polo a băieţilor abia şi-a desemnat primele sfertfinaliste, din totalul celor 16 naţionale aliniate în 4 grupe de calificare, şi anume Grecia, Italia, Spania şi Ungaria, cu Croaţia, Franţa, Serbia şi SUA pe cale de a le urma, în condiţiile în care a luat startul şi un trio ex-iugoslav, Croaţia, Muntenegru, Serbia. Cert e momentan că Africa de Sud cu China vor arunca la poartă pentru evitarea ultimului loc, 16, iar Argentina şi Kazakhstan se vor întâlni în meciul de clasament pentru poziţia a 12-a în ierarhia finală.
În general, o elită de numai 7 federaţii a avut deja reprezentanţi pe prima treaptă a podiumului „Mondialului” nipon de nataţie, dintr-un total de 18 federaţii medaliate, 9 dintre acestea din Europa.
