Continuăm fotoreportajele pe tema bazelor sportive pierdute de Timişoara cu cîteva clişee la zi din ultracentrala „bombă” Usoda, nume ce ar putea reveni în discuţie prin prisma auditului financiar realizat la gruparea şcolară CSŞ1, vizînd perioada finală a mandatului ex-directoarei Tamara Savu, după ce anul trecut aceeaşi fostă perlă a arenelor de pe Bega era subiect al contactării Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului de către F.R. Baschet, în vederea regenerării sale pentru a găzdui pe viitor o Academie sub panouri.
Focalizatorul aparatului de fotografiat s-a blocat la vederea decrepitudinii din incinta fostului ştrand Usoda, ca şi tăiat de ani buni de pe lista tot mai restrînsă a locurilor de agrement şi sport din oraş, cauza iniţială a abandonului fiind generată nu doar de lipsa de fonduri şi dezorganizarea în administrare, ci şi de vînătoarea de terenuri şi clădiri, cu atît mai valoroase în zona ultracentrală a Timişoarei, şi care a iscat un blocaj birocratic, la nivel de documente.
Perdant este sportul, în acest caz măcar cel de masă, dacă nu chiar cel de performanţă. Va fi recîştigat Usoda în favoarea mişcării în aer liber? O întrebare rămasă de ani de zile în suspensie, ca şi uitată în vîrtejul cotidian, şi pe care o reformulăm: vă place aşa Timişoara?
Fotografiile din jurul bazinelor spun totul despre ruina cîndva cochetei baze din colţul sud-vestic al Parcului Central, din preajma Splaiului Nicolae Titulescu. Şi dacă doar s-ar vrea, mai ales că gruparea care administrează ceea ce a mai rămas din Usoda, Clubul Sportiv Şcolar numărul 1, de pe Amforei 4, din zona Dacia, n-ar fi exclus să fie preluată într-o bună zi, în cazul unor decizii la nivel ministerial şi naţional, de municipalitatea Timişoarei.
Cîtă vreme birocraţia sugrumă România, şi comunitatea locală va fi lipsită de un bun figurînd în scriptele MECTS, ministerul de resort, contactat în 2012 pe această temă de către o federaţie sportivă, cea de baschet. Aşadar terenul este în „buricul” Timişoarei dar mingea este jucată între instituţii cu sediul în Bucureşti, aspect pe care www.sporttim.ro îl prezenta încă din primăvara trecută… (clic pe fotografii, pentru mărirea clişeului)
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: fosta intrare în ştrand
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: graffiti cu semne luciferiene
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: tomberoane pe post de… mizerie
- Usoda
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: anexe într-o avansată stare de degradare
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: astfel arată în 2013 cea mai centrală bază sportivă a oraşului
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: oricine poate sări nestingherit gardul, pentru un graffiti în plus
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: sau măsura decăderii reale a cândva Oraşului Florilor
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: acoperişul se întreabă dacă mai are rost să spînzure în aşteptare…
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: poartă de acces într-o rînă, de pe o alee a Parcului Central
- Usoda, un simbol al marginalizării mişcării şi sportului în Timişoara, un simbol al deteriorării: afară-i vopsit gardu´, înăuntru-i dezastru
***
Nu este foarte greu de intuit ce beneficii ar aduce reincluderea Usoda în circuitul sportiv, lăsînd la o parte simpla regenerare a unei ultracentrale baze care a deservit cu folos mişcarea în aer liber, ceea ce ar implica şi salubrizarea în sine a respectivei arii depăşind 1.000 metri pătraţi, şi care constă în două bazine care nu mai ţin apa, un teren de baschet şi două de beach-volley, însă în totală paragină, plus vestiarele aferente şi anexele, de jur-împrejur. O bază centrală destinată şi baschetului ar implica distanţe mai scurte către antrenament pentru tineri aspiranţi sub panouri, la o potenţială Academie la Usoda ajungîndu-se în mod cert mai lesne decît la sala “Profesor Mircea Albu”, din Circumvalaţiunii, care, fără doar şi poate, deserveşte perfect mai ales doar zona nord-vestică a oraşului. Pe vremuri, cînd şi bazinele de înot erau funcţionale, CSS Bega Timişoara avea în administrare terenul de baschet în aer liber, ca o bună alternativă în sezonul cald, cînd în sală se producea efectul de seră.
„Fapt este că se doreşte o Academie de Baschet cît mai repede însă problema este în ceea ce priveşte apartenenţa bazei sportive, care este a Ministerului, şi care trebuie să dea undă verde în privinţa Usoda. Această dorinţă a noastră poate deveni proiect odată ce avem baza”, ne explica la vremea respectivă Leontin De Maio, preşedinte BC Timişoara, adăugînd că „am încercat împreună cu Federaţia Română de Baschet să facem demersurile pentru a fi preluată această locaţie, în care am putea crea o bază sportivă nu numai pentru baschet, însă suntem conştienţi că există oarecare probleme în privinţa Usoda, în ceea ce priveşte litigii cu terenul şi o precedentă tentativă nereuşită de regenerare a sa cu fonduri europene. O certitudine este că se doreşte crearea unei Academii de baschet, ca parte a unui plan mai complex, însă în plan local nu putem face prea multe lucruri. Baza este în administrarea Clubului Sportiv Şcolar numărul 1 iar cei care pot decide sunt responsabilii Ministerului de profil. Federaţia Română de Baschet încearcă să facă demersurile necesare la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, dar esenţial este ca ulterior, în cazul obţinerii sale, să încercăm să facem ceva în favoarea găzduirii unui centru de baschet în acea locaţie, pentru că nu este suficient doar să ai baza. […] pentru că nu avem fondurile necesare pentru reabilitare, se încearcă un parteneriat cu Ministerul Educaţiei, cu CSS Bega, Federaţia Română de Baschet şi clubul nostru”.
Dovadă a haosului administrativ din ţară, ar exista întortocheli birocratice inclusiv între CSS1 Timişoara şi surata vecină CSŞ Bega, club-”pepinieră” a baschetului masculin timişorean, din partea căruia ni s-a explicat: “Dacă Federaţia ar propune Ministerului Educaţiei să cedeze în favoarea baschetului, să o administreze, iar în parteneriat cu noi să poată să o reabiliteze, o deblocare a situaţiei ar avantaja pe toată lumea, iar noi am creşte în continuare jucători pentru ei, în noua locaţie. Iar atunci n-ar mai intra toate echipele la pregătiri şi meciuri în sala <Profesor Mircea Albu>, cum se întîmplă în <Constantin Jude>, ci ar intra numai echipele anumitei secţii. Noua locaţie s-ar putea dezvolta totodată şi ca sport de masă, în favoarea practicării baschetului de tineri neangrenaţi în circuitul competiţional. Ar genera numai beneficii şi avantaje… La ora actuală Usoda este în administrarea CSŞ 1 Timişoara, ale cărei cereri de proiecte acolo au fost respinse. Nu au lăsat-o să facă investiţii, şi fără a avea drepturi de a aduce îmbunătăţiri, căci şi Primăria crede că este proprietatea sa.”