Cea de-a 37-a ediţie a Campionatului European de nataţie sub egida LEN, a cărui inaugurare avea loc în urmă cu 98 de ani la Budapesta, s-a încheiat duminică la Beograd cu triumful detaşat al Ungariei în ierarhia generală pe medalii, la finele a două săptămâni de întreceri în care 28 de federaţii au avut sportivi pe podium, dintre care 24 pe prima treaptă aureolată, inclusiv FRNPM mulţumită lui David Popovici, dublu campion la stilul liber.
După ediţia din 2022 din „Cetatea Eternă”, una cu mai multe probe de concurs, 77, faţă de cele 74 din capitala Serbiei, gazda Italia dominând clar în urmă cu 2 ani cu 25 de medalii de aur, 26 de argint şi 21 de bronz între 23 de naţiuni medaliate, printre care România a noua în clasament cu 3 de aur şi una de argint, iar ultima gazdă, Serbia, la coadă peste Marea Adriatică în baza unei medalii de bronz, reuniunea belgrădeană din Milan Gale Muškatirović a fost apanaj al maghiarilor, ca peştele în apă cu 12 medalii de aur, 9 de argint şi 10 de bronz.
Fiind vorba despre o federaţie maghiară doar pe locul 5 la reuniunea romană din 2022, atunci şi după britanici, ucrainieni şi nemţi în ierarhia finală pe medalii, cu tot atâtea medalii de aur precum poziţia ocupată, 5, de astă dată mai mult decât dublu de la o ediţie la alta.
Spania a fost a doua clasată pe malurile Savei şi Dunării cu 7 medalii de aur într-un total de numai 11, Grecia urmând-o cu 6 de aur, 10 de argint şi 4 de bronz, iar cu câte 5 clasări fiecare pe locul I britanicii şi austriecii.
În continuare, Polonia, Germania şi Israel cu câte 4, Italia, Ucraina, Suedia şi Cehia cu câte 3, pe când Franţa, Turcia, Olanda şi România cu câte două fiecare.
În cazul celorlalte loturi şi alte medalii, 20 de federaţii obţinând o cifră mai ridicată a medaliilor decât FRNPM, bazându-se la acest capitol strict pe victoriile lui David Popovici la 100 şi 200 de metri liber, fără însă ca România să alinieze şi echipe de ştafetă în respectivele probe de profil, ceea ce spune câte ceva despre (in)consistenţa în profunzime a competitivităţii şi performanţei sportive a fenomenului general al nataţiei carpatine.
Tocmai gazda Serbia triumfând la liber în proba de ştafetă 4×100 de metri, iar lituanienii la 4×200 de metri.
Popovici, care la 15 septembrie va împlini 20 de ani, l-a devansat pe 100 de metri cu 61 de sutimi de secundă pe maghiarul Nandor Nemeth, bucureşteanul impunându-se în 46.88s, cu sârbul Barna stabilind un record naţional la alte 17 sutimi în urma ungurului.
David Popovici s-a impus şi la 200 de metri liber, în 1:43.13, detaşat cu peste două secunde şi jumătate în faţa lituanianului Rapsys.
Urmând desigur întrecerile ediţiei pariziene din iulie-august a Jocurilor Olimpice de vară, tot în „Oraşul Luminii” fiind programată viitoarea ediţie a Campionatului European de nataţie sub egida LEN, în 2026.