Cupa Regelui, discreditare de lepădat a rugby-ului intern cu abandonuri și un total de numai 4 jocuri. Unul, Timișoara Saracens – Steaua 22-16. Campionii, oponenți din Italia, Georgia și Portugalia în calificările ERCC

Cea de-a treia ediție a Cupei Regelui a demarat pe canicula dimineții de sâmbătă printr-un unic meci găzduit de Timișoara între gazdele campioane ale Superligii și steliști, dar întrecerea în sine, al cărei sistem competițional a fost din nou modificat, constituie un veritabil fiasco încă din startul noii campanii, dat fiind nu mai puțin de 3 abandonuri, care au lăsat concursul în 5 participante și cu un total de numai 4 întâlniri pentru înmânarea unui trofeu, cel mult câte două apariții pentru câteva dintre echipe. Iar prin această trunchiere FRR îi face antireclamă rugby-ului autohton. Noroc pentru bănățeni cu participarea din toamnă în alte calificări pentru faza grupelor din ERCC, cu câte un joc în preliminarii cu Calvisano, Petrarca, Batumi și lusitanii de la CDUL, iar apoi, în caz de succes, un play-off tur-retur împotriva uneia dintre reprezentatele Rusiei, calificate pentru noul sezon al Challenge Cup, Enisei-STM și Krasny-Yar.

Nici ediția inaugurală a Cupei Regelui, adjudecată de Timișoara Saracens într-o finală la București cu CSM Știința Baia Mare, nu convingea mai deloc, lăsând senzația că întrecerea ar fi ca și moartă din fașă, dar măcar cluburile s-au arătat pe-atunci interesate să ruleze un număr cât mai mare de componenți dintre cei care prindeau mai greu aparții în campionatul Superligii. De voie, de nevoie, dat fiind convocările la lotul ”Stejarilor”, principalele protagoniste le ofereau astfel și celorlalți componenți ai efectivelor minute mai multe în partide oficiale, concursul justificându-și implicit scopul, măcar parțial.

Cea de-a doua ediție a avut un alt format competițional, din necesitatea de a schimba ceva după un prim experiment ca și eșuat, dar n-a avut nici aceasta darul de a convinge, singura noutate dăinuind în timp pe răbojul statisticii fiind legată de preluarea trofeului de către ”Zimbrii” maramureșeni, în condițiile în care fosta deținătoare Timișoara Saracens era chiar presată de participări mai importante, apelând în consecință în întrecerea numărul 3 la ceea ce îi mai rămăsese la dispoziție în lot.

FRR s-a străduit să echilibreze și dinamizeze competiția iar înaintea celei de-a treia ediții, demarată ieri aproape în cvasi-anonimat, a propus din nou un alt sistem competițional, pe grupe valorice în funcție de pozițiile ocupate în ultimul sezon al campionatului Superligii, însă chiar și dacă toate echipele ar fi răspuns prezent la start, mai mult de 12 meciuri în ansamblul actualei Cupe a Regelui tot nu s-ar fi disputat. Așadar variații pe aceeași temă.

Doar că situația a luat-o la vale din moment ce ieșenii n-au mai intrat în calcule la start iar apoi chiar razna odată ce alte protagoniste au spus pas în primele zile ale noii luni, mai întâi CSM Bucovina Suceava, trupă promovată în perspectiva apropiatei Superliga 2017-2018, iar apoi chiar și CSM București, retrasă din faza play-off a Cupei Regelui, reducând patrulaterul pentru adjudecarea trofeului la un triunghiular cu reperele CSA Steaua – CSM Știința Baia Mare – Timișoara Saracens, cu ultima în rol de gazdă în ambele dispute în manșă unică, pe considerentul păstrării titlului în campionat.

Totul s-a redus așadar în această lună august la 3 întâlniri între principalele forțe din Superliga, dintre care una s-a consumat deja sâmbătă, Timișoara Saracens – CSA Steaua 22-16, iar alta urmează în weekend, cu bănățenii gazde pentru ”Zimbri”, plus o altă confruntare în așa-zisul play-out, CS Dinamo – CS ”U” Cluj. Și cu asta basta, ne-am spălat pe mâini, am mai ținut o competiție și am mai bifat acordarea unui trofeu. Totul formal și de fațadă. Ura și la gară.

Căci actuala Cupă a Regelui nici măcar nu mai respectă principiul prin care și-ar fi găsit o justificare, și anume acela de a oferi jucătorilor tineri șansa de a evolua în garniturile prim-divizionarelor într-un cadru oficial, deși o stipulare de regulament pomenește de prezența obligatorie pe anunțul oficial al fiecărui meci a minim 3 sportivi U23, născuți în 1994 sau mai mici.

Cum însă noul sezon al Superligii bate la ușă iar echipelor le mai trebuie și măcar câte un joc de verificare la dispoziția titularilor și noilor achiziții, deja supraîncălziți în antrenamentele verii, trupele rămase în trunchiata întrecere caută implicit și firesc să-și mai ungă relațiile de joc, Cupa Regelui devenind astfel de fapt un soi de turneu amical ad-hoc cu pretenții de concurs oficial, în plus și cu nume pompos. Se aduce așadar pe undeva un deserviciu și simbolului celui invocat în denumirea competiției, căci una este sonoritatea atrăgând atenția prin titulatura întrecerii și alta este realitatea din iarbă, o însumare de meciuri fără cap și fără coadă. Esențial însă, dat fiind circumstanțele, scopul în sine al competiției interne numărul 3 este ca și pulverizat, acei mai tineri componenți având de așteptat, mai ales că într-unul dintre aceste jocuri oarecare poate fi decisă și cucerirea unui trofeu, chestie de palmares ce va dăinui peste ani și la care destui țin suficient de mult, superficialitate în dauna profunzimii.

FRR ar trebui de fapt fie să renunțe cu totul la încercarea prelungită pe parcursul a trei ediții, și-atunci măcar nu și-ar mai face antireclamă cu rateul din această lună, fie să metamorfozeze această întrecere, dacă tot a lansat-o, într-un autentic campionat de ”tineret-speranțe”, pentru aceia dintre rugbiști care ar avea nevoie de fapt mai mult și mai mult de un asemenea cadru competițional. Fără aere și pretenții, Cupa Regelui, ci practic și la obiect, cu un scop util, întru acordarea de minute în plus rezervelor celor mai tari dintre grupări.

Federației îi surâde să se mândrească – și poate pe undeva pe bună dreptate – că ”Stejarii” au mai revenit încet, încet în ierarhia IRB, cât de cât ceva mai aproape de zăpezile de altădată, și chiar au urcat recent!, dar realitatea-i că naționala de seniori constituie un experiment pe care mai nici un alt for nu-l abordează cu atâta nonșalanță, cu nespus de mulți naturalizați și încă rapid titularizați, drept consecință și ca efect al strategiei peste ani în privința ”pepinierelor” dar și dat fiind statutul de prizonier interesat al FRR la mâna principalelor cluburi de forță din Superliga, etalând tot mai fățiș viziuni axate în special pe achiziții de peste hotare și mai puțin pe zămislirea propriilor noi generații, ceea ce s-a văzut și exemplificat cât se poate de clar în sezonul 2016/7 prin faptul că la cea mai mare categorie juvenilă de vârstă întregul Campionat Național al nivelului U20 s-a redus la doar 3 echipe duelându-se în triunghiulare tur-retur, numai și numai 4 apariții aproape într-un an pentru adjudecarea trofeului, un fel de Cupa Regelui dar pe palierul ”valului de mâine”. Și nimeni n-ar trebui să ridice din sprâncene peste alți câțiva ani, dacă tare puține dintre numele acestor rugbiști de la U20 vor mai fi încă înscrise pe foile de joc din preajma terenurilor sportului cu balonul oval, tot ca un efect inevitabil în urma unui sezon cheie de tranziție la o vârstă decisivă dar cu numai 4 apariții în ditamai stagiunea. N-ai cum să nu ”ruginești”.

Demarând cu un singur meci în întregul weekend, Timișoara Saracens – CSA Steaua, Cupa Regelui a dat prost încă din capul locului, un duel altfel la vârf al rugby-ului intern reducându-se la o testare a nivelului pregătirii în regim de caniculă și în fața unor tribune ca și goale pe ”Dan Păltinișanu”. Dar nici ”Gheorghe Rășcanu” nu s-ar fi umplut la câți temerari s-ar fi putut avânta să înfrunte arșița tot mai dogoritoare în prima dimineață de sâmbătă din august. Altă antireclamă înscenată de FRR prin programarea inadecvată a orelor de start, un test de rezistență la cald. Cine s-ar trezi în weekend aproape cu noaptea în cap pentru a fi pe stadion la ora 10!? Salvarea a venit din ușoara întârziere a primei lovituri a partidei…

Care altfel a avut ce oferi, mai întâi un unic avantaj în contul steliștilor, prin Tudor Boldor, cu o lovitură de pedeapsă de la distanță, iar apoi un prim eseu semnat de Cătălin Fercu, după 10 minute, și transformat de Gabriel Conache. Așadar, iată!, nume ale unor campioni consacrați, în contrast cu ethos-ul trâmbițat de organizatorii federali ai competiției.

A fost de folos în schimb în vederea integrării în schemele de joc a noii achiziții John Leiataua, ex-”Zimbrul” plusând cu un prim eseu, transformat de același Conache, 14-3 la pauză pentru timișorenii rămași fără Zaharia, eliminat temporar.

În superioritate numerică la reluare, oaspeții din Ghencea au replicat printr-un prim eseu, în contul lui Boldor, care a ratat transformarea dar nu și o lovitură de pedeapsă în minutul 55, 14-11.

S-au mai împărțit cartonașe galbene, lui Tangimana Fonovai respectiv Ioniță, dar și Leiataua a ieșit din nou la rampă cu al doilea său eseu la debutul pentru campioana României, la care bucureștenii au ripostat grație șarjei lui Melinte, 19-16, fără însă a mai răsturna soarta partidei.

Ba din contră, deseori omul potrivit la locul potrivit, Conache a stabilit scorul final dintr-o lovitură de pedeapsă, 22-16 în favoarea unei foste deținătoare a trofeului care, condusă în acest caz de pe margine de Sosene Anesi, în absența antrenorului principal Matt Williams, învoit acasă cu probleme personale, n-a prea lăsat marje de manevră în primul XV, și anume Fercu, Tangimana, Manumua, Leiataua, Zaharia, Hunt, Conache / Taupaki, Rădoi, Mariș, Popârlan, Ianuș, Doyle, Rus – cpt., Morrison, rezerve la start fiind Sabău, Badiu, Halalilo, Neculau, Stewart, Rupanu, Popa și Simionescu.

Încă un succes, acasă cu maramureșenii, și timișorenii își vor recăpăta Cupa Regelui, ca uvertură a unei campanii 2017/8 în care apărarea titlului în campionatul Superligii va fi completată pe lista priorităților de reînnodarea cu bine a drumului de calificare din preliminariile Challenge Cup, campanie toamnă-primăvară cu bătaie spre alinierea la start în 2018 în întrecerea continentală numărul 2.

 

 

 

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Rugby și etichetat cu , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


3 × = douazeci unu

 


Ultimele articole din categoria Rugby: