FRR începea să-și facă planuri pentru ”Stejari” dar forul World Rugby nu exclude revizuirea regulilor eligibilității prin rezidență

Au mai rămas deja numai 4 etape din sezonul regular al Superligii 2015 iar puțin peste 5 săptămâni România va debuta la IRB Nations 2015, pe ”Arcul de Triumf”, așa încât, mai ales fiind și un an de Cupă Mondială, subiectul convocării selecționabililor bate de pe-acum tot mai tare la ușă, cu un aspect adițional de luat în seamă pe termen mediu-lung în lumina ultimelor remarci din sportul cu balonul oval la nivel mondial.

Convocările la ”Stejari” bat deja la ușă: România debutează în 12 iunie pe ”Arcul de Triumf” în IRB Nations Cup 2015 iar în lotul lărgit de 46 sunt incluși și mai mulți străini

Convocările la ”Stejari” bat deja la ușă: România debutează în 12 iunie pe ”Arcul de Triumf” în IRB Nations Cup 2015 iar în lotul lărgit de 46 sunt incluși și mai mulți străini

 

Mai exact, n-ar fi deloc exclusă alcătuirea unui grup de lucru care să analizeze impactul avut asupra loturilor reprezentativelor naționale în urma aplicării regulii eligibilității de a evolua pentru selecționata unei alte țări decât cea de origine în baza obținerii rezidenței, și să înainteze raportul de constatare pentru a fi supus votului consiliului World Rugby, forul internațional al sportului cu balonul oval, în eventualitatea revizuirii respectivelor reglementări.

Fiind an de Cupă Mondială, ce va avea loc în perioada 18 septembrie – 31 octombrie în Albion, iar marile forțe din ”Turneul celor 6 națiuni” având în vedere pentru selecția în loturile ce vor fi aliniate în insulă și jucători ”adoptați”, subiectul a căpătat actualitate și a fost atins chiar și la vârful federației internaționale, devenind de interes și pentru rugby-ul românesc, în lumina influxului din acest deceniu de sportivi în special din emisfera sudică, cooptați de principalele cluburi din Superliga.

Mai precis, inclusiv președintele World Rugby, Bernard Lapasset, a adus în discuție aruncarea încă unei priviri asupra limitei de 3 ani acceptată pentru ca un rezident să poată apoi îmbrăca tricoul național al țării în care evoluează la formația de club, în ideea în care ar putea fi prea scăzută. Reglementările actualmente în vigoare stipulează că un jucător care nu a evoluat pentru selecționata ”A” sau în primul XV al țării de origine și care a rezidat 3 ani la rând într-o altă țară, poate deveni eligibil pentru a fi convocat în lotul adoptiv.

Pe poarta deschisă a intrat deja și România, de exemplu membrii Biroului Federal al FRR votând favorabil în ședința din 23 ianuarie 2015 pentru includerea în lotul lărgit al ”Stejarilor” a și mai mulți rugbiști provenind din alte țări decât gruzinul Otar Turashvili, un ex-jucător al Timișoarei cu care parcă ne-am și familiarizat ca fiind ”adoptat” de roș-galben-albaștri, iar pe listă figurează acum și Kinikinilau, Rose și Morrison, toți de la gruparea din Ronaț, plus Wiringi și Van Heerden, de la băimăreni.

Curentul de opinie din forul federal este așadar favorabil acestor ”naturalizări”, și se pare că primului val i-ar mai urma și altele, însă ultimele semnale dinspre World Rugby par a prevesti o eventuală ajustare, cu poarta devenind poate doar întredeschisă.

O mai mare atenție în privința conservării integrității jocului la nivelul reprezentativelor naționale de seniori prin menținerea profilului recunoscut și încetățenit al acestor structuri a survenit pe fondul unui tot mai mare exod de dată recentă al tinerilor rugbiști din emisfera sudică, și mai ales din insulele din Oceanul Pacific, Fiji, Samoa ori Tonga, spre cluburi cu dare de mână și expunere internațională din Europa.

Luând în calcul nivelul în creștere al acestui influx spre grupările de pe bătrânul continent dar și Japonia, precum și aspectul integrității, Brett Gosper, șef executiv al Rugby World, a semnalat într-o declarație pentru Fairfax Media, preluată de The Daily Telegraph, că la adoptarea reglementărilor actualmente în vigoare, cu limita de 3 ani, nu era un asemenea exod de jucători dinspre emisfera sudică, majorat implicit prin ”portița” deschisă.

Faptul este mai mult decât valabil și pentru rugby-ul românesc, în care de-acum toate cele 6 prim-divizionare au adoptat politica înregimentărilor de străini în special din emisfera sudică, tot mai la modă după lansarea Superligii în 2011.

Nu mai departe decât luna trecută, jocul de campionat Timișoara Saracens RC UVT – CSM Olimpia București, disputat în Sâmbăta Mare pe ”Dan Păltinișanu”, propunea la start câte 7 străini în fiecare XV. A alinia din minutul 1 cam o jumătate din echipă alcătuită din sportivi care nu s-au născut în această țară este la ordinea zilei pare-se deja și pentru grupări care se arătau a menține o tradiție în a evolua cu rugbiști autohtoni, de exemplu, în weekend, la debutul returului Superligii, partida Steaua – Timișoara Saracens având câte 4 respectiv 7 străini în teren la primul fluier iar CS ”U” Cluj – Dinamo chiar patru respectiv opt! Mai mult, campioana națională CSM Știința Baia Mare și-a apărat sâmbătă șansele la Soci, în preliminariile Challenge Cup, începând cu 8 străini din emisfera sudică plus gruzinul Shamkharadze, fost la Timișoara. Așadar trei cincimi din primul XV.

Dacă mulți sunt de acord că sosirea rugbiștilor străini este benefică pentru creșterea nivelului sportului cu balonul oval în Carpați, în schimb există și contraargumente și exemple fără echivoc care pun sub semnul întrebării gradul influxului, pentru a nu mai pomeni despre aspectul foarte spinos ținând de rapida sau chiar imediata selecționare a unor proaspăt naturalizați în lotul reprezentativ de seniori, totul părând a deveni aidoma unui scop în sine atât pentru forul federal cât și pentru jucătorul în cauză.

Astfel, nu mai departe decât în ultimele nici 3 săptămâni, aliniind mai mult decât jumătate de garnitură din sportivi non-autohtoni, campioana din Baia Mare a cedat tur-retur cu scorul general de 32-62 campioanei Rusiei, conturată în jurul unui nucleu de internaționali autohtoni.

Se poate așadar pune întrebarea care este nivelul valoric real mediu al tuturor importurilor din Superliga și câte dintre vârfurile exponenților peste această medie și-ar putea face loc de la prima strigare în lotul reprezentativ al ”Stejarilor”.

Desigur, FRR caută să exploateze orice oportunitate pentru a revitaliza rugby-ul intern și implicit performanțele vârfului piramidei, naționala ”Stejarilor”, în lumina unui ușor declin la nivel internațional, detectabil în ierarhia International Rugby Board, deținând o net mai mare acuratețe decât aberația FIFA Coca Cola. Astfel, conform clasamentului IRB, românii sunt pe o poziție inferioară de la an la an cu o lună înaintea găzduirii IRB Nations Cup, și anume pe 18 în mai 2015, față de 17 în mai 2014. Și ar fi pentru a șasea oară în ultimele 10 luni de mai ca ”Stejarii” să se regăsească pe acest minim 18, în rest fiind vorba despre poziția a 17-a în 2008 și 2014 respectiv a 15-a în 2007 și chiar a 13-a în 2006.

Marea întrebare este dacă poate fi reatinsă de exemplu respectiva clasare pe 13, dinaintea Cupei Mondiale din 2007, prin aceste ”naturalizări” a cărei spumă de pe primul val Biroul Federal a cules-o în lotul lărgit al naționalei pentru anul în curs. Conform ultimei participări la Rugby Europe Championship, în care România și-a pierdut în acest an sceptrul în 1A, ”Stejarii” au cedat în februarie cu 16-13 pe terenul sus amintiților ”Urși” ruși, clasați pe locul 19 în ierarhia IRB, adică suflându-le în ceafă, iar eșecul a fost dublat de trezirea la realitate în cazul dublei manșe avute de CSM Știința la Baia Mare și Soci cu cei din Krasnoyarsk.

Mai mult, e de prevăzut ce impact ar putea avea numărul și calitatea înregimentărilor atât la principalele cluburi cât și în lotul ”Stejarilor”, nefiind exclus ca tradiția de decenii a Farului Constanța să fi fost curmată, ca un mare gol pentru rugby-ul carpatin, tocmai pe seama cooptării unor grupuri prea mari de jucători străini, în anuale valuri repetate de achiziții pe care alb-albaștrii de pe litoral nu și le-ar fi permis de fapt.

Și este îngrijorător aspectul ca România să naturalizeze rugbiști georgieni și să fie totuși depășită în decisivul derby direct de la București de gruzini cu 6-15, îngroșând implicit întrebările în ceea ce privește strategiile pe termen mediu-lung.

Căci dacă FRR s-ar putea mândri că selecționatele juvenile sau de tineret surprind plăcut la nivel internațional, atunci și forța potențialului valorilor din noile generații ar putea conferi un sentiment reconfortant, însă realitatea este că aceeași Georgia a jucat în premieră în această primăvară în finala Rugby Europe Championship U18, în a cărei primă grupă valorică ”Stejăreii” n-au fost, pentru a nu mai pomeni că Georgia U20 se aliniază luna aceasta la World Rugby Trophy U20, în compania selecționatelor similare de pe al doilea palier valoric mondial la acest nivel, ceea ce dă de gândit. Dar poate că, notând și aspectele că gruzinii încropesc practic naționala Hong Kong și că federația de la estul Mării Negre se situează pe locul 14 în ierarhia IRB, vorbim deja despre ceva prea… înalt.

Cu alte cuvinte, factorii decizionali de la World Rugby sunt perfect de acord cu internaționalizarea sportului cu balonul oval, care a adus mari beneficii acestui joc în XV, însă o eventual reajustare a termenilor și condițiilor n-ar fi exclusă, cu impact indirect chiar și asupra intențiilor și noilor tendințe adoptate nu numai de principalele cluburi din Superliga dar și de FRR, pentru lotul național. Mai pe șleau, globalizare, globalizare, dar mai cu frână.

Pe de altă parte, a fost îmbucurător de constatat recent că de exemplu un ex-internațional român juvenil, Zaharia, adus în iarnă de cei din Ronaț de la ”Academia” bârlădeană, și-a găsit un loc în XV-le de start în liniile dinapoi ale roș-negrilor, dominate în ultimele sezoane de cei din emisfera sudică, chiar dacă a fost vorba de deplasarea la ”Cenușăreasa” CS ”U” Cluj, ceea ce s-a văzut și în numărul ceva mai redus la data respectivă de sportivi de peste hotare în formula de începere a meciului, numai 6.

Discuția despre ”naturalizări” și convocările la națională incluzând de-acum și jucători străini înregimentați în ultimii ani de gruparea din Ronaț s-a purtat și înaintea amintitei descinderi la Cluj, vicepreședintele Timișoarei Saracens, Dușan Filipaș, estimând că ”pe termen lung este benefic și noi credem că naturalizările aduc plus valoare rugby-ului românesc și implicit celui timișorean. Pe termen scurt, va fi o problemă, fiind an de Cupa Mondială și aș zice că pot fi mai mult de șase selecționabili de-ai noștri, 3 plus 3 naturalizați, poate chiar spre spre 8. Probabil că vor fi undeva la 7-8”.

Cei trei, Kinikinilau, Morrison și Rose se regăsesc într-un grup de 10 rugbiști ai Timișoarei aflați în vederile selecționerilor în cadrul unui lot lărgit pentru competițiile internaționale din acest an, conform aprobării date de membrii Biroului Federal în unanimitate de voturi pe 23 ianuarie: Ion Paulică, Lazăr Mihăiță, Tamba Petru, Ursache Andrei, Pristaviță Cristian, Țăruș Alexandru, Bădiu Ionel, Pungea Horatiu, Căpățână Eugen, Rădoi Andrei, Turashvili Otar, Oancia Alexandru, Popîrlan Valentin, Sîrbe Marius, Coste Alin, Antonescu Marius, Van Heerden Johannes Petrus, Ursache Valentin, Macovei Mihai, Lucaci Viorel, Carpo Daniel, Nistor Vlad, Burcea Stelică, Morrison Randall Anthony, Tonița Ovidiu, Leonte Bogdan, Rus Vasile, Surugiu Florin, Diaconescu Grigoraș, Calafeteanu Valentin, Vlaicu Florin, Wiringi Michael, Rose Jody, Gal Csaba, Manole Dorin, Dascălu Robert, Kinikinilau Paula Fakavainga, Lemnaru Mădălin, Dumitru Ionuț, Ioniță Florin, Neagu Robert, Botezatu Ionuț, Apostol Adrian, Fercu Cătălin, Strătilă Sabin și Dumbravă Dănuț.

Convocările ce bat deja la ușă în vederea IRB Nations Cup 2015 pot oferi un prim indiciu în privința lotului ce se va contura pentru Cupa Mondială, iar cine va juca luna viitoare, pe ”Arcul de Triumf”, mai poate aduce indicii în plus în vederea competiției din toamnă. Până atunci, România va debuta la patrulaterul a cărui șefie a cedat-o anul trecut contra Spaniei, a 21-a în ierarhia IRB dar și a treia, după ”Stejari”, în Rugby Europe Championship 1A, după care va mai da piept cu Namibia, a 23-a în același clasament mondial și cea mai jos clasată dintre cele 20 de participante la Cupa Mondială, ”tricolorii” fiind pe 18 la acest capitol, urmați de Uruguay pe 20, și va încheia turneul de luna viitoare contra Argentina Jaguars, care triumfa la ediția inaugurală a IRB Nations Cup, în 2006.

În linii mari, pentru pregătirea Cupei Mondiale ce va debuta prin antrenamentele și participarea la IRB Nations Cup, urmează să fie cooptați inițial, luna viitoare, 40 sau 41 de sportivi, dintre care în Anglia vor fi deplasați 30 sau 31, prezența la lot extinzându-se din iunie până în 12 octombrie.

* Iată și programul cu orele de start pe ”Arcul de Triumf” din București la IRB Nations Cup 2015: (ora 17) Namibia – Argentina Jaguars și (20) România – Spania, ambele pe 12 iunie17 iunie: Argentina Jaguars – Spania (ora 17) și România – Namibia (20); duminică 21 iunie: Spania – Namibia (17) și România – Argentina Jaguars (20).

 

 

Acest articol a fost publicat în Rugby și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


7 × noua =

 


Alte articole legate de acest subiect: