CS AEM Luxten Timişoara şi-a păstrat titlurile naţionale individuale la feminin şi masculin, prin Cristina-Adela Foişor şi Constantin Lupulescu, menţinere a sceptrului puterii pe eşichierul autohton explicată în exclusivitate pentru www.sporttim.ro de Sergiu Grunberg, preşedintele secţiei de şah la clubul de pe Bega.
Constantin Lupulescu şi Cristina Foişor, triumfători în cele 11 respectiv 9 runde la C.N. individual de seniori 2013 (foto: www.frsah.ro)
Constantin Lupulescu a devenit pentru a patra oară campion naţional la individual, cu 8,5 puncte din 11 posibile, iar Cristina Foişor pentru a treia oară, cu 7,5 puncte din 9 puse în joc. „Sunt mulţumit, astfel m-aş declara… Aveam oarecum emoţii la masculin şi într-un fel viaţa m-a făcut să gîndesc deformat, pentru că de 3 ani clubul nostru a cîştigat şi la masculin, şi la feminin, şi este foarte greu să învingi an de an. Nu este chiar aşa o dramă dacă închei pe locul 2 sau trei dar am ajuns să sufăr ca un cîine dacă sfîrşim pe poziţia secundă. Într-un fel, această atitudine este şi stimulatorie, mobilizantă pentru jucători, căci ştiu că trebuie să se ducă să cîştige. Niciodată nu m-am complăcut să fim înafara podiumului de premiere dar datorită vîrstei am devenit prea pretenţios”, a început prin a ne spune Sergiu Grunberg, la rîndul său un fost campion naţional.
www.sporttim.ro: Pentru cei mai puţin avizaţi, spuneţi-ne despre campionul naţional dat de CS AEM Luxten, Constantin Lupulescu…
S.G.: Este un fost campion european de juniori, din Buftea, pe care l-am transferat în urmă cu 15 ani la clubul nostru, ca junior, şi a devenit titular la masa 1 în echipa olimpică. E foarte tare, a patra oară campion naţional, e un tactician de excepţie, extrem de inventiv, şi cred că, pentru a ajunge în elită, mai are de lucru la tehnică, strategie şi răbdare. A fost pregătit de domnul Ghindă, antrenor în cadrul clubului nostru, dar ca o remarcă, marii maeştri deja se pregătesc în general singuri. Le mai oferim informaţii, le adresăm observaţii, dar marii maeştri se rezumă doar la mici sfaturi din partea noastră, la un suport de natură psihologică. Mai vin, pentru a studia împreună o variantă.
– Ce vîrstă are Constantin Lupulescu şi dacă obţinerea titlului este o surpriză prin prisma acestui aspect?
S.G.: Constantin Lupulescu n-a împlinit încă 30 de ani iar vîrsta optimă pentru performanţă este de 25-30 de ani, atunci fiind dobîndită o anume maturitate.
– Ce ar fi de remarcat în mod special după participarea de la Olăneşti?
S.G.: Faptul că au fost oarecum situaţii diferite. În competiţia feminină au jucat toate cele mai bune şahiste din ţară dar Cristina Foişor a ieşit pentru a treia oară campioană naţională, dovedind aceeaşi capacitate de luptă, pregătire riguroasă şi viaţă sportivă. Este o profesionistă în adevăratul sens al cuvîntului. Nu am avut foarte mari emoţii, deşi o vreme s-a mers cap la cap cu Corina Peptan. Surpriza neplăcută a survenit în competiţia masculină, unde toţi cei 5 reprezentanţi ai clubului nostru, sigur, cu grade diferite, erau favoriţi la cîştigarea întrecerii, dar s-au produs unele mici accidente pe parcurs şi astfel situaţia a rămas neclară pînă chiar după ultima rundă. Ca o remarcă, au apărut cîţiva tineri destul de talentaţi, care le pot pune probleme chiar marilor maeştri, dovadă că în România există multe talente, pe care sper să nu le irosim ca de atîtea ori.
– A fost foarte echilibrat la masculin, indecis pînă la ultimele mutări din ultima rundă, de ieri…
S.G.: Da, şi sanse a avut şi Vladi Nevednichy, care a ratat însă o partidă cîştigată la Miron, şi chiar şi Pîrligras, care a jucat aş spune sub valoarea lui.
– Ce ar fi de remarcat, în întregul competiţiei?
S.G.: La băieţi, participarea a fost mai slabă ca în alte dăţi, dar am o explicaţie foarte simplă pentru acest fapt, şi cred că ar trebui să dea de gîndit Federaţiei Române de Şah. Unii şahişti foarte buni n-au fost prezenţi pentru că s-au considerat lipsiţi de şanse în faţa armatei AEM-ului. Eu am propus mai demult ca participarea la finale pentru marii meştri şi cei din loturile naţionale să fie obligatorie. Iar dacă te sustragi, mi se pare ciudat să ai pretenţii de convocare în lot, ceea ce este valabil în multe sporturi. Au lipsit 4-5 şahişti de valoare. În schimb am remarcat prezenţa unor tineri neaşteptat de bine pregătiţi teoretic, sigur, lipsiţi de experienţă, dar dovedind pasiune pentru şah, ceea ce este o chestie promiţătoare. Şi noi am avut 2 juniori noi, care mi-au plăcut, şi sper să ajungă cît mai sus şi cît mai repede. Este vorba despre Mihai Bida şi Radu Toma (n.n: locurile 28 şi 29 în clasamentul final, cu 6,5 puncte din 11 posibile). Sunt înnebuniţi după şah, ceea ce este foarte bine, pentru că dacă nu faci ceva din pasiune, n-ai nici o şansă!
– Ce meserii sau înclinaţii au aceşti cei mai buni şahişti din Timişoara şi din ţară?
S.G.: Dacă nu faci numai şah, n-ai nici o şansă să te impui. Alin Berescu este de exemplu inginer dar a ajuns dublu campion naţional cît s-a concentrat şi axat doar pe şah. Am simţit-o pe propria piele, deoarece cît timp am lucrat, n-am putut obţine titlul. Nouă ani m-am concentrat exclusiv pe şah, iar atunci am devenit campion naţional şi maestru internaţional. Şahul din ziua de azi presupune atîtea ore de pregătire, de studiu, încît jucătorul nu mai are timp pentru altceva… Totuşi, le-aş sugera aspiranţilor la o carieră în şah să nu se axeze numai pe şah, ci şi pe o facultate. Care le crează şi o altă opţiune dar le şi dezvoltă cultura, le lărgeşte orizonturile. Am pledat ca o vedetă să nu fie numai din punct de vedere strict sportiv, ci dacă vrei şi uman. O personalitate în adevăratul sens al cuvîntului. Pe de altă parte, oamenii au aşteptări de la şahişti şi ar fi păcat să-i dezamăgească. Şahiştii sunt asociaţi cu adresarea unor răspunsuri inteligente, spirituale, dînd notă cultură, cunoaştere.
– Care a fost nivelul mediatizării şi interesului în jurul Campionatului Naţional individual de seniori de la Olăneşti?
S.G.: Aproape zero! Este şi vina Federaţiei dar şi a mass-media… De exemplu zilele acestea s-a pomenit de şah în subiectul unui scandal la CSM, însă ideea este că nimeni n-a scris de finale. De exemplu, în perioada disputării Superligii pe echipe erau la mare care ale televiziunilor RTV şi Antena 1, care abordau oamenii pe plajă, cu tipicele banalităţi, iar domnii din televiziuni au fost invitaţi de nu ştiu cîte ori să asiste la competiţie, i-am chemat să se informeze, şi cel mai important aspect este că, deşi nu erau ocupaţi, n-aveau ce face, nu au venit deloc la Superligă. Problema este în presa centrală…. Dar noi am putea să fim mai inventivi, să simulăm ceva, şi atunci cu siguranţă vin şi ajung să pomenească de rezulate.
– Care sunt ţintele sezonului din 2013 pentru şahiştii timişoreni?
S.G.: Campionatul European masculin şi feminin, individual, Cupa României, Superliga; nu ştiu exact şi este prematur să fac referire la participarea în Cupa Europeană a Cluburilor. Aş fi foarte mulţumit ca măcar cîte unul să se califice la Cupa Mondială, la masculin şi feminin, deoarece concurenţa la Campionatul European este fantastică. Va avea loc în luna aprilie. Pentru Europa, la Cupa Mondială sunt repartizate 25 de locuri, dintre care 10 celor cu cel mai mare coeficient ELO. În rest, rămîn maxim 20 de locuri de calificare, dar dintr-un concurs de 450-500 de şahişti, din care jumătate sunt mari maeştri. Jucătorii noştri sunt cotaţi în funcţie de coeficientul ELO cam pe locurile 50-100, aşadar, pentru ca să te califici, trebuie teoretic să-ţi depăşeşti condiţia. Pe de altă parte nu este imposibil, iar de exemplu Cristina Foişor a fost de cîteva ori la Campionatul Mondial, la fel şi Constantin Lupulescu, Vladi Nevednichy, Mircea Pîrligras. În fiecare an concurenţa este însă tot mai mare…
