Două sportive de pe Bega în lotul de 37 al României de cadeți și juniori la Euro 2016 din Novi Sad, reper realist al aportului pepinierei timișorene de la CSU Poli în scrimă

Prin prisma nominalizării floretistei Ana Boldor pe podiumul ierarhiei individuale a sportivilor timișeni din ramuri olimpice pe anul 2015 și a recompensării în cadrul aceluiași eveniment din decembrie a președintelui clubului care achiziționase performera în scrimă, Mircea Chiș, de la CS Universitar Politehnica, printr-un premiu de excelență pentru sfertul de secol la cârma respectivei grupări, amatorii de sport ar putea fi lesne induși în eroare că disciplina pe planșă ar avea un impact semnificativ în lumea arenelor din Timiș și o contribuție pe măsură la nivel național, pe același segment, ceea ce i-ar surâde cuiva extrem de mult să lase impresia. Lăsând însă festivismul la o parte, realitatea e alta iar o ajustare a percepției prin aducerea cu picioarele pe pământ e conferită de minorul aport al formației de pe Bega la lotul de cadeți și juniori al României, cu două reprezentante între 37 de selecționabili pentru Campionatul European ce tocmai a început luni la Novi Sad.

Logo_Novi_Sad

 

Fără doar și poate, situarea floretistei Ana Alexandra Boldor Boghiță pe locul 3 în topul celor mai buni sportivi timișeni din 2015 a echivalat cu apariția scrimei locale în prim-planul ierarhic județean individual în ramuri olimpice pe anul trecut, iar convocarea sa între junioarele României în lotul de 37 de ”tricolori” pentru competiția continentală din Serbia constituie o reconfirmare a potențialului exponentei generației 1997, care era cooptată de CSU Politehnica de la CSA Steaua înaintea sezonului 2015. Pe de altă parte însă, doar prezența Anei Boldor și a colegei sale de club și de generație Laura Vîrga din partea grupării alb-violet de pe Bega în componența pentru Novi Sad dezvăluie o fațetă mai realistă a stadiului actual al ”pepinierei” scrimei timișorene la nivel național, diferind de barometrul net mai favorabil al percepției pe plan județean și local, așa cum era această percepție conturată la ora Galei Sportului, înaintea Crăciunului.

În efuziunea momentului, inevitabil, s-a mai păcătuit peste ani printr-o supraevaluare și supralicitare a valorii și potențialului cremei sportului timișean, mulți participanți la eveniment fiind susceptibili de a se lăsa duși cu entuziasm de valul așteptărilor, iar festivitatea din decembrie n-a făcut excepție, generând și alte false impresii, demontabile însă chiar de la primele semne ale noului an. Și nu, nu este deloc cazul de a știrbi cumva din meritele ocupantei podiumului județean pe 2015 și în general a activității întregii secții de scrimă de la CSU Politehnica, axată pe întrecerile de floretă, dar aportul grupării bănățene la participarea lotului național la actuala întrecere continentală inter-țări de cadeți și juniori conferă dovada necesității ajustării marjelor unor repere care pot induce în eroare prin prisma clișeelor induse pe plan local.

De fapt, în linii mari, cu toată revigorarea scrimei locale în ultimele câteva sezoane, prin perpetuarea și îmbunătățirea rezultatelor floretistelor și floretiștilor alb-violeți în concursuri la nivel național de seniori și tineret, prin găzduirea unor întreceri pe țară la Baza II – UPT și chiar internaționale în Sala ”Constantin Jude”, dar și a unor evenimente de promovare cu gir federal pe Corso, în fața Operei, precum și prin achiziții aidoma celei a Anei Boldor, de la steliști, realitatea este că sportul pe planșă nu s-a regenerat pe malurile Begăi în mod natural, organic și prin forțe proprii, de la bază, prin structurarea unui sector juvenil, minus trădat de absența ”Politehnicii” de pe lista grupărilor cu exponenți între cei 24 de cadeți din lotul României.

12239619_495489947295195_1178939102141444259_n

 

În efectivul de cadeți al selecționatei ”tricolore” concurând în Banatul Sîrbesc se găsesc exponenți ai unor grupări precum Steaua, CS Satu Mare, CSȘ Târgu Mureș, LPS Craiova, CSȘ Slobozia, CS Farul, CSM Oradea, ieșenele CSM și CSȘ Unirea dar și de la alte cluburi bucureștene, ca de exemplu Riposta ori Duel, unele având totodată reprezentanți și între cei 13 sportivi din lot participând doar în concursurile de juniori de la Novi Sad, în care mai apar sportivi și de la CSȘ Ploiești sau UNEFS, iar prin comparație realitatea este că Timișoara contribuie cu ”vârful de lance” cooptat după 2014 de la CSA Steaua și Laura Vîrga.

Desigur, faptul că scrima locală a reînceput să se ”miște” ceva mai mult și mai diversificat în ultimii aproximativ 2 ani, fără a se limita doar la participările meritorii și chiar de succes ale echipelor studențești de floretiști și floretiste în întrecerile naționale de tineret și seniori cu dureros de puține cluburi la start, ar trebui salutat, apreciat și încurajat, cu speranțe de mai bine, existând așadar premizele unei dezvoltări și creșteri a potențialului acestei ramuri în Timișoara, însă ar mai fi mult, foarte mult de transpirat din toate punctele de vedere până hăt departe, căci în fond stadiul faptic și nivelul valoric actual de la secția alb-violet din capitala Banatului își are limitele sale evidente, reliefate și în prezența la zi în lotul național cu bătaie spre viitor.

În aceste rânduri este vorba de fapt despre o corecție și ajustare de percepție, necesară prin prisma evidențierii la cumpăna dintre ani a unor clasări la nivel județean și distincții ca excepții confirmând regula, și anume că scrima locală se zbate în anonimat și n-are nici pe departe anvergura generatoare de medalii la nivel internațional cu care se pot mândri alte centre din țară.

Lărgind puțin subiectul discuției, sportului timișorean și timișean ar trebui de fapt să-i dea foarte serios de gândit faptul că primii nu mai puțin de 5 laureați în topul celor mai buni performeri din județ în anul 2015 în ramurile individuale olimpice sunt exclusiv juniori, dintre care ocupantele pozițiilor 2 și 3 pe podium sunt chiar recente achiziții de la grupări de peste munți, ceea ce s-ar putea traduce și prin faptul că Timișul nu prea are de fapt competitori maturi și consacrați la un nivel mai ridicat al performanței.

Desigur, se poate vedea numai și numai jumătatea plină a paharului, sugerând prin acești tineri un viitor mai luminos al sportului local, însă istoria locului șoptește că au mai fost ei și alți juniori perindați pe principalele locuri la asemenea festivități care mai devreme sau mai târziu au luat inevitabil calea unor centre și grupări valorificându-le într-adevăr potențialul în creștere. Va fi oare altfel? Mai mult, repetăm, în cazul floretistei Boldor Boghiță și a jucătoarei de tenis de masă Diaconu, locurile 3 și 2, e vorba și despre sportivi modelați inițial pe alte meleaguri…

Așa încât, punând lucrurile într-o perspectivă mai amplă, se poate din păcate concluziona că într-o oarecare măsură până și apariția pe podiumul timișean a junioarei Ana Boldor și a scrimei are pe undeva de-a face și cu penuria de performeri locali de top în arena sportivă, mai mult sau mai puțin tineri, asta fără a știrbi absolut deloc din ceea ce au izbutit fiecare în parte atât Ioan Povăliceanu și Cosmin Vieru în kaiac canoe cât și ceilalți principali protagoniști ai acestei primordiale categorii ierarhice, individual – ramuri olimpice, și anume junioarele Adina Diaconu, Ana Boldor și Ioana Gheorghe, locul 4, din atletism, cu mențiunea că scrima timișoreană a mai avut o exponentă în top 10 în sportul timișean pe 2015, și anume ex-junioara Izabel Elena Stan, nominalizată pe poziția a șasea.

FRS-Logo-Fundal-Alb-02

 

Revenind strict la scrimă, s-ar putea estima că federația națională de profil avea nevoie de un pol și reper de sprijin, activitate și imagine și în vestul României, cu capitala Banatului exponent de frunte, iar ca parte a demersului de promovare și cultivare a spiritului în favoarea acestei ramuri într-un mod cât mai uniform la nivel național a capacitat implicit și un centru autohton de tradiție, precum Timișoara, dar cei câțiva buni pași în direcția dorită nu înseamnă și că brusc malurile Begăi ar fi vreo citadelă a disciplinei pe planșă.

Ceea ce, pe plan local, s-ar putea lesne crede prin prisma onorurilor împărțite la final de an. Apropo de care, ar fi în mod normal de neuitat faptul că gruparea CS Universitatea a încercat printr-o combinație de forță, omisiune și inducere în eroare să-și îmbunătățească mult peste realitatea factuală atât propria imagine cât și cea a secției sale de scrimă prin propulsarea de nicăieri și doar din pix, la ora Galei Sportului timișean din 2011, a tânărului Alexandru Daniel Diaconu, și acela cooptat dintr-un alt centru din țară, și nominalizat al doilea între cei mai buni performeri din județul nostru în respectivul an calendaristic, denaturare a ierarhiilor care a fost evitată chiar în ultima clipă printr-o intervenție a cotidianului Sporttim evidențiind fără tăgadă că floretistul în cauză n-avea nici pe departe ce să caute pe podium, DJST Timiș și CJT sesizându-se prompt iar componentul supralicitat din condei de același Mircea Chiș dispărând până și dintre primii… 10 clasați.

Bineînțeles, memoria colectivă este extrem de șubredă și oricum foarte selectivă, așa încât acest mic, mare derapaj care făcea pe-atunci de fapt un uriaș deserviciu scrimei locale și în general credibilității unor asemenea și așa discutabile ierarhii, a fost demult ca și dat uitării, însă atât neplăcuta inducere în eroare din 2011 cât și reapariția sus și în prim-plan pe Timiș a unor performere din scrimă în 2015, repetăm, și pe fondul unei penurii a performanței competiționale în cel mai vestic județ al țării, ar trebui să pună în gardă ca percepție față de imaginea reală de ansamblu a scrimei de pe Bega, atât în raport cu laurii decernați cât mai ales comparativ cu nivelul reușitelor altor centre din țară.

Dacă și la Timișoara se va propulsa o dorită și competitivă pepinieră juvenilă în scrimă, fie și doar în floreta tradițională locului, din care să fie alimentate cu succes selecționate naționale, atunci toată cinstea, stima și susținerea. Dar câtă vreme antrenorii și sportivii sunt puțini la număr pe malurile Begăi, iar cei care îmbrățișează de mici acest sport nu se înghesuie, ar fi mai nimerit să fie corect reliefat nivelul real valoric și de performanță, fără alte supralicitări, inclusiv prin evenimente și festivități gen Gale ale Sportului, mai ales că se întrevede la orizont și cea pusă în scenă de Municipalitate.

Un dram în plus de realism și rezervă n-ar strica deloc. Căci una e că multiplul mare laureat Mihai Covaliu bine face din fruntea forului federal în a stimula și prin Timișoara scrima la nivel național, impulsionând activitatea ce are drept pol secția axată pe floretă la CSU Politehnica, și înregimentând-o implicit și pe Ana Boldor, și alta este să se creadă dintr-odată că gruparea prezidată de onor Mircea Chiș ar fi un mare cultivator de tinere talente, deziderat care ar implica enormă sudoare și capacitate organizatorică.

”Poli” și Timișoara nu sunt așadar așa ceva în scrimă la nivel național, iar realitățile date de componența actualului lot al României de cadeți și juniori evoluând în Banatul Sîrbesc sunt elocvente în acest sens, oricât s-ar îmbăta unii cu apă rece înrămând ierarhiile unui sport timișean pe 2015 tare sărac de fapt în mari performeri, puținii cu pricina pribegind de fapt spre centre unde chiar se transpiră la toate nivelurile, de sus până jos, în și pentru sport. Pe când aici e pe undeva mai mult cu fala.

Ana Boldor, precum și colegele sale de lot în floreta feminină, Laura Vîrga dar și stelistele Maria Boldor și Mălina Călugăreanu, vor concura duminică în întrecerile individuale de profil ale juniorilor la ”Euro 2016”, cele pe echipe fiind programate în ultima zi a competiției, miercuri 9 martie.

Ana Boldor încheia anul trecut a cincea, pentru CSU Politehnica, în Campionatul Național individual de floretă pentru juniori, iar în ianuarie 2016 urca pe podiumul aceleiași competiții, tot pentru alb-violete, pe 3, după ce în 2014 se situa a șasea în ierarhia juvenilă a floretistelor, dar pentru CSA Steaua. Dintre fostele colege în roșu-albastru, Mălina Călugăreanu învingea în 2014 iar sora sa mai mare, Maria Boldor, cucerea titlul anul trecut și în debutul lui 2016, după ce se clasa a doua în 2014. Dintre poliste, în același clasament, Izabel Elena Stan și Reka Balogh se situau pe 3 în 2013 iar Stan reedita reușita și în 2014, după care Laura Vîrga a devenit vicecampioană în sezonul trecut. Pe echipe, floretistele junioare ale Timișoarei au încheiat pe 2 în 2013, 2015 și în noul an, de fiecare dată după steliste.

România aliniază la Novi Sad câte 4 sportivi atât la cadeți, dublând și la categoria superioară de vârstă, cât și la juniori, în fiecare din cele 3 discipline, de floretă, sabie și spadă, la fete respectiv la băieți. Iar prima zi de concurs a adus și prima medalie delegației ”tricolore”, Silviu Roșu, de la CSA Steaua, obținând bronzul în întrecerea individuală a cadeților la floretă.

 

Acest articol a fost publicat în Scrimă, Sport juvenil și etichetat cu , , , , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.


Ultimele articole din categoria Scrimă: