Continuă „sigur şi eficient” pentru oculta satanică mondială decesele din senin ale tinerilor, hocheist răpus la 23 de ani de cancer, unul dintre cele 1.291 efecte adverse ale „necesarei unice soluţii salvatoare”, forţată cu zel pionieresc în dictatura covidistă din Canada

Una-i propaganda neţărmurită, întreţinută de către cercul ţărilor aşa-zis „puternic dezvoltate” drept laudă de sine prin apartenenţă şi asociere cu „grupul celor 7”, şi alta-i realitatea tot mai contrastantă ce ţine de continuitatea prematurelor decese din senin ale tinerilor din asemenea naţiuni, care a orice numai a dezvoltare nu aduce. 

Cu-atât mai mult cu cât se tot sting tineri sportivi, care va să zică o absolută incompatibilitate în termeni, căci ravagiile de dată recentă, cu felurite vătămări şi chiar decese de pe urma impunerilor pLandemiei „sperietoare” şi aşa-ziselor „vaccinări” în rândurile mai proaspetelor flori ale naţiunilor puternic industrializate spulberă din start orice alte referiri la aşa-zisa „dezvoltare”

Vorbă goală, precum alte vorbe cât se poate de goale, pe cât de false erau de fapt, şi-anume „sigur şi eficient”, erau insistent repetate în campania de promovare a produsului comercial vizând profitul prin injectarea în masă a populaţiei cu începere din decembrie 2020, fără a se preciza însă şi în favoarea cui era într-atât de „sigur şi eficient” aşa-zisul „vaccin”, subtilă omisiune tacită. 

Mai precis, pentru unii şi aceiaşi declanşatori din umbră ai pLandemiei „sperietoare” pe post de pretext pentru mai facila ungere ulterioară a falsei impresii c-ar fi musai nevoie de vreo „schemă de tratament”, bineînţeles oferită de către aceiaşi grijulii din culise, tot repetând cât de „necesară unică soluţie salvatoare” ar fi. 

Deloc necesară, nici pomeneală drept unică soluţie salvatoare.

Dar momeala prinsese deja la nivelul impresionabilului mental colectiv, cu-atât mai mult în utopii pe post de „ţări puternic dezvoltate”, de exemplu aidoma Canadei, unde întreaga mincinoasă propagandă covidistă şi în ideea aşa-zisei „vaccinări” a fost cu-atât mai abitir forţată cu purpuriu zel pionieresc pe gâtul populaţiei. 

Şi pe pielea căreia urmările îşi fac încet şi sigur de cap, cu picătura chinezească, sub forma efectelor adverse vătămătoare şi chiar letale, încă un deces din senin tocmai consemnându-se în cazul unui sportiv jucător de hochei pe gheaţă, la doar 23 de ani.

Răpus de cancer, tocmai unul dintre cele 1.291 efecte adverse ale aşa-zisei „vaccinări”. 

Iar nimeni din „sistem” nu mai iese zilnic în spaţiul public pentru a îndemna populaţia să „respecte măsurile” şi să se încoloneze cu încredere în cadrul „campaniei de vaccinare”, răul fiind deja făcut iar consecinţele urmându-şi cursul conform resortului cauză-efect, dar de astă dată într-o mormântală linişte suspectă.

Întreruptă de pomenirea în treacăt a nefireştilor decese anormale şi împotriva legilor firii la asemenea vârste vremelnice, neavând nimic de-a face cu naturaleţea vieţii pe pământ, ci tocmai cu sintetizarea speciei pe fondul împingerii sale în masă spre transumanism, implicând pe parcurs şi-acest seceriş prin triere, pomenirea în treacăt a dispariţiilor una câte una efectuându-se însă strict prin medii nu tocmai ale comunicării în masă, gen (tragi)mass(co)media, ci mai degrabă graţie unor publicaţii independente şi a încetăţenitelor postări stas pe aşa-zisele „reţele de socializare”, dar fără a fi adăugate inerentele întrebări implicite.

Iar cercul poate fi bineînţeles lărgit la nivelul asocierii G20 a ţărilor aşa-zis „dezvoltate”, starea de fapt fiind similară şi în respectivul cadru, cu tentele şi nuanţele de la caz la caz în funcţie de contextul particular din fiecare naţiune în parte, adâncindu-se aşadar hăul între retorica ce ţine de gradul de dezvoltare şi „buletinul medical” tot mai şifonat al naţiei.

Astfel, după cum notează activenews.ro aici, „luni dimineaţă, liga de hochei pe gheaţă din Ontario a anunţat decesul jucătorului de hochei Kurtis Evans, în vârstă de 23 de ani, dezvăluind că Evans a pierdut lupta cu cancerul şi a decedat joia trecută, pe 3 octombrie.”

Consemnarea mai precizând următoarele: „Evans a petrecut anterior două sezoane din cariera sa de hochei ca membru al North Bay Battalion, jucând 54 de meciuri cu această organizaţie şi adunând 2 goluri şi 2 pase decisive în acea perioadă. De asemenea, a petrecut ceva timp în Ontario Junior Hockey League ca membru al echipei Stouffville Spirit, jucând 3 meciuri acolo şi obţinând un gol şi o pasă de gol în acea perioadă.”

Printre altele, legat de rândurile parvenite de peste Atlantic, „de fiecare dată când o persoană tânără este răpită mult prea devreme, este întotdeauna o tragedie, iar ceea ce face această tragedie şi mai sfâşietoare sunt toţi cei dragi pe care Evans îi lasă în urmă”. 

Ceea ce nu poate să nu contrarieze în cazul acestor mesaje de-acum standardizate în ultimii 3-4 ani, cu ale lor variaţii pe aceeaşi temă, precum cel exemplificat mai sus, este că cei dragi nu aduc în discuţie necesara întrebare generată de contradicţia între vârsta scăzută a sportivului decedat şi afecţiunea cu care se confrunta tânărul, de parcă ar fi normal, firesc şi natural aşa ceva, asta dacă tot este subliniată această îndrăgire, care implică a avea grijă cu o voinţă autentică de binele semenului. 

Altfel spus, cei rămaşi în urmă întru a tot constata pe viitor daunele în formă continuată, anunţându-se a fi şi tot mai numeroase, dar şi mai complexe prin natura lor, nu mai au de fapt deja reacţie la absurditatea în derulare, legată de decesele premature din senin, cărora le-au devenit imuni deja prin condiţionare psihologică pe liniile desensibilizării, captivi ajungând „noii normalităţi”. În fond o anormalitate. (fotografia, preluată din Active News)

 

Distribuie
Acest articol a fost publicat în Sport sabotat, Sporturi de iarnă și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


+ sapte = 10

 


Ultimele articole din categoria Sport sabotat: