Lugojul la cheremul ploii: a rezolvat suprafaţa de joc dar acum… picură pe ea! „Cupa CSM Lugoj”, repetiţie cu probleme înaintea „Cupei Balcanice”

Lugojului i-a luat ceva odată cu promovarea din 2010 în A1 pentru a înlocui suprafaţa de joc din sala „Ioan Kunst Ghermănescu”, ce stătea la baza problemelor articulare ale unor jucătoare, dar acum constată cu temere că orice ploaie mai zdravănă aduce picături pe teren, datorită infiltraţiilor din acoperiş, ceea ce s-a întâmplat sâmbătă seară, când voleibalistele CSM-ului au smuls un pe muchie 3:2 cu SCM U Craiova, în faţa unei asistenţe destul de numeroase în cea de-a doua după-amiază a patrulaterului internaţional „Cupa CSM Lugoj”, ajuns la cea de-a cincea ediţie, şi s-ar putea repeta de vineri până duminică, la triunghiularul „Cupa Balcanică”, aducând pe Timiş cluburi din Beograd şi Istanbul.

Aşadar, când îi este lumea mai dragă, în pregătirea competiţiei oficiale regionale, al cărei drept de organizare l-a câştigat, şi ce va avea loc în perioada 20-22 septembrie, Lugojul cată spre cer cu rugămintea să nu se scuture prea tare. Un caz clasic de dorinţă de a întreprinde ceva, de implicare cu mult entuziasm, de a drege şi a face, iniţiative demne de salutat şi apreciat, însă fundamentate pe baze şubrede tocmai prin părţile mai esenţiale.

Situaţia Lugojului în pragul celui mai important eveniment voleibalistic al său cu deschidere internaţională, chiar dacă doar la nivel balcanic, reflectă odată în plus dar cât se poate de clar neajunsurile bazei materiale şi a infrastructurii sportului timişean, deconspirând lipsa investiţiilor adecvate în sport şi condiţia reală a acestuia în cadrul comunităţii. 

Una pauperă, în care nişte inimoşi se avântă să găzduiască în premieră „Cupa Balcanică”, întrecere ce nu reprezintă prea mult la fileul continental, dar nici foarte puţin, deschizînd totuşi o portiţă spre eurocupe, însă constată că trecutul ajunge din urmă acoperişul sălii. Ca o ironie a sorţii, tocmai când Lugojul se gătea să fie gazdă.

Iar repetiţia cu public, cu ocazia patrulaterului „Cupa CSM Lugoj”, început vineri şi continuat aseară, n-a fost una reuşită, infiltraţiile nedând pace voleiului iar jucătoarele alegându-se cu un adversar în propria jumătate de teren, aspect necaracteristic sportului la fileu. În consecinţă, n-au mai fost doar time-out-uri solicitate de pe margine de profesorul Bogdan Paul şi de omologul său din Bănie, dar şi întreruperi ale jocului dictate de necesitatea ştergerii suprafeţei de joc, ceea ce n-a putut evita în totalitate pericolul accidentărilor, cu două în contul oltencelor.

S-a intrat cum s-a intrat în Uniunea Europeană, pe alocuri cu căruţa şi, cel mai neprielnic, cu numeroase atitudini şi o mentalitate umbrite de ruşinoase reflexe din trecut, însă mileniul III ne găseşte şi în sport tot cu prosopul şi mopul, ca pavăză „aerisirilor” ivite odată cu scurgerea inevitabilă a timpului.

Nu este foarte greu de intuit ce pot ajunge să simtă în asemenea jenante situaţii cei direct implicaţi în fenomen, profesorul bucureştean Bogdan Paul şi jucătoarele sale, profesionişti al căror „birou” este suprafaţa de joc iar acoperişul e cum e, şi nu este nici foarte greu de constatat că, de exemplu, dacă tot nu prea ai, în loc să cheltuieşti pe sclipiciul iluzoriu al pirotehniei de luat faţa de pe parchetul sălii, mai bine te gospodăreşti să-i dichiseşti ceva trainic unde o doare, la mansardă, cât de cât onorabil pentru respectabilul nume purtat de incintă.

Lipsa investiţiilor consistente dar şi a unei culturi şi înclinaţii reale pentru sport, susţinut pe-aici mai ales la nivel declarativ însă şi pompieristic, fără strategii clar definite şi priorităţi cristalizate, ci cu un vădit iz de şablonism cincinal în funcţie de parametri numai de unii înţeleşi, au la bază cronicul neajuns că hăţurile arenei locale sunt în mâinile unor administratori ai domeniului care n-au întregul know-how şi capacitatea de a gospodări ceea ce ar putea deveni o industrie cît de cît autosustenabilă, de suferit având de suferit truditorii din competiţii şi amatorii jocurilor, iar fraza nu face strict referire la Lugoj, căci doar şi Lugojul este în Timiş, cel fără terenuri, arene şi săli adevărate.

Dacă deasupra capului lucrurile nu stau deloc bine, în schimb în joc CSM Lugoj a repurtat şi a doua victorie, una cu forcepsul şi după 3 seturi duse până în pânzele albe, 3:2 cu SCM U Craiova, după ce timişencele au fost conduse şi apoi egalate: 24:26, 25:21, 25:20, 24:26, 18:16.

Aşadar o foarte bună repetiţie pentru „Cupa Balcanică” şi sezonul intern ce bate de-acum şi acesta la uşă, sâmbătă 12 octombrie urmând să vină pe Timiş, la lansarea Diviziei A1, tocmai SCM U Craiova, după care, miercurea şi sâmbăta, CSM Lugoj are programate etape la Penicilina Iaşi şi acasă cu Ştiinţa Bacău, campioană naţională.

Însă, până atunci, concluzia „Cupei CSM Lugoj”, duminică de la ora 11, cu duelul universitar Craiova – Cluj Napoca, dar mai ales de la ora 13, când CSM Lugoj va avea, cu sârboaicele de la Tent Obrenovac, repetiţia finală pentru partidele internaţionale…

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Timişene, Volei și etichetat cu , , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


opt × = 64

 


Ultimele articole din categoria Timişene: