Mai jos, nişte clişee sugestive… Nici 40 de oameni nu erau în tribuna sălii „Constantin Jude” sâmbătă la amiază, cu puţine minute înaintea debutului jocului Universitatea Timişoara – CS Unirea Dej, din runda a şasea a elitei Divizia A1. Puteau fi număraţi într-o suflare. Cam la atât se cifrează interesul unui oraş cu sute de mii de locuitori faţă de unica grupare de seniori existentă pe malurile Begăi şi cam acesta este aportul susţinerii afective faţă de o formaţie ce cu trudă şi cam de nicăieri a revenit după 11 ani în prima divizie, disputând sâmbătă al treilea său joc pe teren propriu.
Aşadar cam acesta este şi apetitul publicului timişorean pentru a vedea pe viu la lucru crema sportului la fileu de la noi, după trecerea Stelei prin sala „Constantin Jude”, ocupantă a locului 6 în trecuta ediţie a elitei, venindu-le rândul ardelenelor Remat Zalău, campioană en-titre, şi acum CS Unirea Dej, locul 5 în 2011. Dacă nici măcar aceste nume n-au stârnit imaginaţia iubitorilor de sport din oraş, atunci într-adevăr voleiul e perceput ca o Cenuşăreasă a disciplinelor pe echipe cu minge de pe malurile Begăi, iar ora de disputare, 12, odată cu repriza a doua polistă în Colentina, vremea însorită de afară, sau şirul eşecurilor cu 0:3 ale bănăţenilor, nu sunt motive suficiente pentru a nu participa. Ci doar scuze.
De fapt, e mult mai uşor să susţii o echipă pe val, şi dovedeşte mult mai multă „fibră” şi tărie să ţii aproape unei echipe la greu. Poate că un public frenetic, încurajând şi umplând cât de cât sala, ar purta acest sextet şi spre primul său set câştigat, blestem care apasă, conform spuselor profesorului Sorin Grădinaru.
Timişoara sportivă chiar nu percepe la adevărata valoare reuşita promovării unei echipe puţin sprijinită, şi care, odată ajunsă în topul celor mai bune 12 cluburi din ţară, se vede şi pe mai departe văduvită de apariţia sponsorilor, a publicului… Într-un adevărat cerc vicios. Păcat că o echipă care chiar are nevoie de susţinere şi simpatie este lăsată să se zbată în anonimat. Tare păcat.
Dar poate că şi acest dezinteres de a păşi gratuit într-o sală de sport unde evoluează unicii reprezentanţi ai oraşului în dauna celor mai buni din ţară în această disciplină este şi o altă măsură a preţuirii pe care ne-o adresăm unii altora, în comunitatea locală. Fibra socială este pe-atât de alterată pe cât de strălucitoare sunt aripile limuzinelor cu care zeci de mii ne fâţâim zilnic de colo-colo, cu ochelari de cal, importanţă, şi o neţărmurită adulaţie de sine.
Poate că peste două săptămâni, cu Agronomia Bucureşti, sau pe 10 decembrie, cu Tomis Constanţa. Aţi notat? Nu cred că aţi citit. Şi încerc să-mi imaginez câţi s-ar înghesui la sală dacă s-ar „da” gratis ochelarii fumurii de soare.
-
- Timişoara va reveni în toamnă, după 4 ani şi jumătate, în întrecerile naţionale FRV ale diviziilor de senioare, la nivelul inferior, liga a II-a: Divizia A2 Vest
-
- Ce-or fi gândit universitarii, văzând tribunele ca şi goale? Alta e să joci încurajat de un public călduros, partizan
-
- Atacul nouarului căpitan Schiesz (cu spatele), fost cândva la Dej, blocat de Cristodur
-
- Gheorghiţă (8), Cristodur (12) şi Tofan (4), alţi albaştri, de la Dej, pe serviciu, se pregătesc să blocheze
Da, e trist ca acei baieti care lupta cu disperare pentru a cistiga un meci nu sunt sustinuti mai mult de autoritati, de sponsori sau/si de suporteri.
La fel de trist este si atunci cind meciurile se desfasoara fara suporteri in sala sau doar cu citiva.
Daca ar exista o mai buna informare a timisorenilor prin diferite cai – mass media locala, afise, etc cu programul de joc al baietilor … atunci poate ca numarul suporterilor prezenti in sala ar fi mult mai mare.
Sincer nu am vazut niciodata in Timisoara vreun afis din care sa putem afla cu cine joaca si la ce ora joaca baietii de la Universitatea. meciul de volei.
Pina atunci, ca suporter infocat al acestui sport si al echipelor de volei din Timisoara, indiferent de nivelul lor, continui sa ma informez din alte surse si voi fi mereu prezenta la meciurile baietilor lor cu speranta ca in curind vor reusi sa aiba si victorii nu doar infringeri.
Stiti ce este si mai trist?
Faptul ca nu scrie niciunde ca sambata este etapa la volei masculin, acasa, la Timisoara.
Daca nu cauti pe http://www.frvolei.ro (apropo, nu este deloc de laudat actualizarea site-ului federatiei), nu ai de unde sa afli acest lucru.
Cu toata consideratia pentru dumneavoastra (ca singura publicatie din Timisoara ce se ocupa si de volei) insa, ultimul articol era din 5 noiembrie „U Timisoara smulge 64 puncte vicecampioanei Explorari”. Din 5 noiembrie, nimic legat de volei, pana in 12 noiembrie, odata cu articolul ” U scapa setul; 2 si pierde cu Unirea Dej”
Exact cate articole au aparut in presa timiseana despre volei in saptamana anterioara, atatia spectatori au fost la meci.
Pacat!
Stimate cititor, corect, in ceea ce priveste neintocmirea unei avancronici, aspect negativ pe care ni-l insusim si care da intr-adevar de gandit. Totusi, ïn rubrica noastra din coltul dreapta sus, cu tot ceea ce misca in arene peste saptamana, scria negru pe alb inca de joi dimineata despre meciul baietilor. Consultati pentru conformitate rubrica „CAND MERGEM LA MECIURI? Program saptamanal: ziua, locul, ora”. Vom regandi o anumita strategie. Va multumim pentru atentionare.
Foarte tare articolul si, din pacate, si foarte adevarat. Oricum felicitari baietilor pentru ca nu se dau batuti si felicitari si voua pentru ca ii sustineti