Alb-violeţii Timişoarei au pus punct la momentul oportun unei serii de 3 eşecuri, obţinând în această seară primul succes după mai bine de o lună de zile, la ora semifinalei turneului Final4 din Alpe Adria Cup cu clubul organizator al „careului” fruntaş, OSC Bulls din Kapfenberg, unde bănăţenii au câştigat la câte două puncte nu doar primele două sferturi, ci şi partida, 94:92 ce i-a dus în finala de mâine cu polonezii de la Dabrowa Gornicza, învingători abia în overtime în prima semifinală a zilei.
SCM winsed.swiss Mozzart Bet Timişoara s-a redresat când avea mai mare nevoie de o lovitură de imagine pentru a salva aparenţele într-un sezon eşuat, în care, după două înfrângeri la rând în campionat, la Râmnicu Vâlcea şi Focşani – în grupa a II-a valorică a primei scene interne, e la egalitate de puncte în zona locurilor 11-13 la nivel naţional, aşadar în afara Top10, elevii lui Petricevic, Pesic şi Markovic strângând însă rândurile cu prilejul întâlnirii decisive care pe care cu gazda Final4 a Alpe Adria Cup pentru calificarea în finala competiţiei euro-regionale cu 11 formaţii la startul din toamnă, provenind din Austria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
Doar două mai rămânând în joc, miercuri seară, pentru adjudecarea trofeului, care n-a fost încă niciodată apărat cu succes de deţinătoarea titlului în ediţia imediat următoare, păstrare a tradiţiei de care s-ar putea îngriji tocmai timişorenii peste nici 24 de ore, când vor da piept polonezilor de la Dabrowa Gornicza, prin această prismă favoriţi ai ultimului act, în calitate de campioni en titre în Alpe Adria Cup.
Până una alta, pentru a ajunge să-i reîntâlnească pe balticii în compania cărora jucau tur-retur şi-n ediţia anterioară, în care debutau fără a trece de faza grupelor, „violeţii” Timişoarei au semnat marţi seară al doilea triumf în Austria din actuala campanie din Alpe Adria Cup, de astă dată nu la Viena, precum în seriile preliminare, ci la Kapfenberg, unde i-au îngenunchiat pe cei de la OSC Bulls.
Pe sferturi cu 29:27 şi 31:29 într-o primă jumătate extrem de deschisă a semifinalei, având 60:56 la pauză, apoi cu 17:13 în cel mai sărac sfert al meciului, încât învinşii la scor de la Râmnicu Vâlcea, cu 25 de puncte deficit, au ajuns să deţină şi 11 puncte avans, la adăpostul cărora au rezistat asaltului final al „Taurilor” din Kapfenberg, 23:17 favorabil în ultimele 10 minute austriecilor lui Antonio Herrera, insuficient însă pentru a răsturna soarta semifinalei, pecetluită în prealabil de sextetul străinilor de pe Bega.
Căci într-adevăr, în vreme ce Bulls s-a limitat la numai şi numai 8 jucători, aşa cum şi vienezii se bazau în deplasarea din 2024 la Timişoara pe doar 6 sportivi, conglomeratul ex-iugoslav-nord-american al bănăţenilor a fost în schimb influent decisiv în tranşarea victoriei, cu 88 de puncte înscrise de străinii celor de pe Bega din totalul de succes de 94, în frunte cu Luka Mitrovic marcator a 29 de puncte ca integralist iar Tyreek Scott-Grayson 20 şi Igor Kesar 18.
Masiv a fost şi totalul minutelor jucate de cei 6 străini ai Timişoarei, aproape 175 din 200 „la general”, mai precis 174 de minute şi 29 de secunde, celelalte puţin peste 25 de minute fiind umplute de căpitanul Laszlo Lazar, jucat aproape 11 minute, Petrescu peste 8, cu două coşuri, iar Năsturescu 6 minute, în vreme ce junii localnici ai bănăţenilor, Schipor, Stanciu şi Horga au rămas ţintuiţi pe banca de rezerve.
Ori tocmai altele ar trebui să fie farmecul şi rostul prezenţei internaţionale, şi anume acelea de a te racorda oportunităţii exersării unei rotaţii mai ample în profunzimea sa prin asigurarea câtorva minute de joc şi celor care apar ceva mai rar şi puţin, scop precizat de deţinătorii trofeului, de la Dabrowa Gornicza, în prefaţarea atacării Final4, zis şi făcut de către polonezi, care au câştigat în overtime prima semifinală prin a se baza şi pe 5 baschetbalişti autohtoni cu 75 de minute acumulate în rotaţia de 10, tinerii români fiind însă scumpi la vedere în faţa celor câtorva sute de spectatori din Bulls Arena.
Sau dovada că decidenţii Timişoarei marşează pe gloria sportivă de moment, indiferent de nivelul de fapt scăzut al întrecerii euro-regionale, în detrimentul unor aspecte mai substanţiale şi de profunzime pe termen mediu-lung, folosindu-se de colacul de salvare aruncat de Alpe Adria Cup pentru a petici un sezon naufragiat în zona 11-18 a grupei a II-a valorice în Liga Naţională, în care până şi ieşirile la Râmnicu Vâlcea şi Focşani au devenit terenuri ale insucceselor de la 10 puncte în sus.
Fără a ştirbi însă din meritele unui succes semifinal pe terenul organizatoarei Final4, succes la care au mai contribuit şi Mirkovic, cu 14 puncte, noua achiziţie Simmons cu 5 iar Gajic şi Lazar cu câte un coş, meritele de moment fiind incontestabile în ceea ce priveşte depăşirea „Taurilor” în propria arenă, la ora intrării în finală, ceea ce nu poate şterge însă cu buretele, sub forma răspândirii de false impresii ilustrate internaţional, rateul cursei spre Top10 în campionatul României.
Iar chiar dacă timişorenii vor menţine tradiţia ca deţinătoarea Alpe Adria Cup să nu-şi apere cu succes trofeul, şi tot definitoriu vizavi de sezonul în curs va rămâne eşecul ratării intrării în grupa I valorică Top10 din Liga Naţională, în nici un caz fie şi un triumf extern într-o întrecere euro-regională în completare, utilizată de partenerii de întrecere în general în alte scopuri ce ţin de rotaţie şi rodajul unor componenţi din lot, dar în care trupa „Municipalităţii” din C.D. Loga 1 s-a luat cât se poate de în serios ştiind exact de ce astfel, pentru salvarea aparenţelor.
Care nu-i înşeală însă pe cunoscătorii fenomenului.
La fel, cei care au condus la pauză şi au câştigat şi sfertul 3, polonezii, s-au calificat primii în finala de mâine, 101:94 în overtime pentru MKS Dabrowa Gornicza, după 43:40 la pauză, pe sferturi 25:21, 18:19, 24:18, 20:29, iar apoi 14:7 în overtime, şi balticii având „un Mitrovic al lor”, Lovell Cabbil, autor a 24 de puncte, Persons completându-l cu 10 recuperări şi 9 pase decisive.
