Pe marginea unui subiect de mare actualitate, pe care www.sporttim.ro l-a prefațat ca atare în ciuda faptului că forul de specialitate, FRH, n-a oferit nici o minimă informare, iar cei din sânul lotului României au refuzat orice fărâmă de dialog, fără a răspunde la nenumărate apeluri convenite de comun acord în prealabil, Marius Breazu pune din nou PUNCTUL PE I cu editorialul ”Pisica din curtea vecinilor”, despre o nouă opțiune neinspirată a handbalului nostru masculin.
Recent a început în Ungaria, Campionatul Mondial de handbal masculin rezervat jucătorilor de 19 ani, unde, conform specialiștilor români, micii tricolori reprezintă una dintre puținele noi generații de la care se așteaptă rezultate pe plan internațional.
Cu câteva zile înainte, întreg lotul de jucători a fost transferat la prim-divizionara CSM București, club aflat în criză pe mai toate planurile. Așa, federalii susțin că tinerii handbaliști vor avea mai multe meciuri „tari”, care îi vor ajuta să progreseze mai mult și mai repede în cariera (lăsăm pentru altă dată problema generoasei „mîini întinse” de FRH grupării din capitală, gest care probabil n-ar fi fost făcut față de un alt club dintr-un oraș de provincie, aflat într-o situație similară!)
Explicația dată de președintele forului de specialitate, Cristian Gațu, sună așa: „În anii trecuți jucătorii de la centru au fost împrăștiați la mai toate echipele iar pe parcurs s-au pierdut, pentru că nici nu prea li s-a oferit șansa să joace”.
Cu alte cuvinte, domnul Gațu ne dă de înțeles că în generațiile trecute au existat jucători foarte buni, dar incompetenții antrenori de la cluburi le-au dat la „gioale” viitorilor potențiali campioni, ținindu-i pe bancă în detrimentul, să zicem, unor jucători-rude sau, mai ales, a străinilor!
Cine are cît de cît tangența cu lumea sportului își dă seama că așa ceva nu se poate întîmpla. Orice antrenor normal caută să trimită în teren cei mai valoroși jucători pe care-i are la dispoziție, însă pentru domnul Gațu e greu – îl și înțeleg pîna la un punct – să recunoască faptul că prea mulți dintre handbaliștii instruiți la Sighișoara nu fac față cerințelor primei divizii de la noi!
De altfel, în același material apărut în Pro sport se mai poate citi: „Din cei 16 jucători care formează lotul României pentru Mondialul din Ungaria 12 băieți s-au școlit în cadrul CNE Sighișoara și numai unul a fost cumpărat la licitația pe care FRH a organizat-o la începutul verii”.
Pare destul de clar. De ce n-au valoare „vîrfurile” de la Sighișoara e o alta poveste, care merită o analiză ceva mai largă. Pe care, poate, o vom face în speranța că lucrurile și oamenii care participă la procesul de instruire s-ar putea îndrepta. Altfel vor trece din nou ani și ani, nu se va schimba nimic nici în procesul de instruire, nici în cel de selecție, iar noi vom aștepta în continuare să ne aducă sau să ne formeze oarecine o nouă generație talentată cu care să obținem performanțe.