Doar câteva medalii au mai rămas de câştigat, strict în probe de înot, la ediţia niponă a Campionatului Mondial de nataţie, odată ce s-au jucat şi finalele turneului de polo pe apă, Spania adjudecându-şi locul 3 cu 9-6 în faţa Serbiei în întâlnirea învinselor din semifinale iar Ungaria cucerind titlul la aruncări de departajare, după 10-10 la Fukuoka în timpul regulamentar de joc cu Grecia.
România nici măcar n-a fost prezentă în turneul cu 16 selecţionate naţionale al competiţiei de polo pe apă din cadrul „Mondialului” de nataţie din Ţara Soarelui Răsare, iar ca o paranteză, în particular, în umbra zăpezilor de altădată, O, Tempora!, Timişoara nici nu mai are bazin de polo pe apă, implicit nici echipă de polo pe apă, deşi ILSA era cândva campioană a ţării, dar în schimb vecinele Ungaria şi Serbia au jucat din nou semifinalele celor mai competitive reprezentative ale lumii, maghiarii răsturnând scorul cu Spania, de la 3-3 şi 1-3 în primele sferturi, la 3-2 şi 5-3 în celelalte, 12-11, iar Grecia detaşându-se de sârbi la 13-7 fără a ceda vreun sfert.
Mai greu treceau elenii în sferturile de finală de Muntenegru, doar la limită, cu 10-9, şi de fapt toate sferturile au fost decise la limită, Spania – Franţa 7-6, Ungaria – SUA 13-12 şi Serbia – Italia 15-14 la aruncări de departajare, la care s-a apelat şi în finala la titlu de duminică, Ungaria – Grecia, după 10-10 în cursul partidei, pe sferturi 4-2, 1-2, 2-3, 3-3, câştig de cauză având maghiarii cu 4-3.
Fotó: MTI/Koszticsák Szilárd
Ungaria s-a aliniat la „Mondial” cu un lot cu poloişti cu vârste cuprinse în general între 20 de ani, a mezinului Molnar Erik, şi 31, Varga Denes fiind decanul de vârstă, la 36 de ani, şi a cucerit primul ei titlu după 10 ani, al patrulea în total, egalând-o la acest capitol, cu maximum deţinute, pe Italia, pierzătoare anul trecut tot la aruncări de departajare a finalei de la Budapesta, acolo în faţa Spaniei, deposedată aşadar de trofeu. În ultimii 10 ani mai cucerea „aurul” pe rând şi Serbia, Croaţia, Italia şi aşadar Spania în 2022. Maghiarii s-au impus în ani cu terminaţia 3, 1973, 2003, 2013 şi 2023.
În 2013 era de fapt şi pentru ultima dată când participa şi România la „Mondialul” de polo pe apă, dar şi obţinând cea mai modestă clasare în cele 11 participări, locul 13, cea mai bună înregistrându-se în 1975, atunci pe locul 5.
Revenind în actualitate, înaintea ultimelor câteva finale ale Campionatului Mondial din Japonia, strict la înot, de duminică şi luni, în ierarhia generală pe medalii s-au înscris 30 de federaţii naţionale, mai mult de jumătate, 17, din Europa, 18 dintre acestea cucerind cele 74 de medalii de aur decernate până acum, în frunte cu China, care şi-a adjudecat 20, iar alte 20 de altă factură, 8 de argint, 12 de bronz, urmată de Australia (15-8-6), SUA (6-22-15), gazda Japonia (4-1-5), Franţa (4-0-4), Germania (4-0-3), Spania fiind ţara cu 3 medalii de aur obţinute la Fukuoka. Câte două de aur cucerind 7 federaţii, în frunte cu cea a Italiei (2-7-5), Ungaria adjudecându-şi două de aur şi două de argint, iar câte o medalie de aur au obţinut Olanda (1-2-2), Austria (1-2-0), România prin săritorii de la mare înălţime Constantin Popovici şi Cătălin Preda, aur-argint, respectiv Africa de Sud, tot un aur şi un argint.
