Mirra Andreeva a devenit astăzi, la vârsta de 19 ani şi 39 de zile, a doua cea mai tânără câştigătoare a probei feminine în turneul de Grand Slam de la Roland Garros de la sârboaica Monica Seles la 18 ani în 1992, rusoaica desprinzându-se clar cu 6-3 6-2 de poloneza Chwalinska, venită din calificări şi devenind la rândul ei finalista de pe cea mai joasă poziţie în clasamentul WTA, 114, al ultimului act parizian în tenisul de câmp al sexului frumos de la lansarea ierarhizărilor în circuit în toamna lui 1975.
După o finală de dublu masculin disputată sub acoperişul arenei Philippe-Chatrier dat fiind precipitaţiile vremii mai instabile din ultimele zile pe Sena, mult mai tinerescul ultim act feminin ruso-polonez a avut parte şi de soare, prima tenismană născută după anul 2005 care să intre într-o finală de Grand Slam, fie aceasta feminină sau masculină, valorificând statutul capului de serie numărul 8, chiar a cincea în urmă cu nici 12 luni în clasamentul WTA.
Mirra Andreeva (dreapta) şi compatrioata Diana Shnaider jucau la Paris finala probei de dublu feminin din 2024 cu Sara Errani şi Jasmine Paolini a ultimei ediţii a Jocurilor Olimpice de vară
Câştigătoare deja la 15 ani în 2023 a unui prim turneu din circuitul WTA, la Madrid, în acelaşi an jucând şi în turul 4 la Wimbledon iar din cel următor fiind pregătită de Conchita Martinez, rusoaica Andreeva a cucerit astfel primul ei turneu de Grand Slam, beneficiind şi de eşecurile pe rând, încă din turul I, ale unor jucătoare mai bine cotate şi chiar triumfătoare în trecut în finala pe zgură a Open-ului Franţei, Pegula ieşind din cadru încă din start, numărul 2 mondial Rybakina în faza următoare, deţinătoarea trofeului Gauff mai apoi iar poloneza cvadruplă învingătoare la faţa locului Swiatek nerezistând nici ea, precum liderul din circuit, Sabalenka.
Surpriza fiind totală ca o altă poloneză care niciodată nu beneficiase de un loc pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam să joace sâmbătă cu trofeul pe masă, şi de exemplu nu compatrioata sa Swiatek, compania din ţara baltică susţinând-o pe cvadrupla laureată la Paris sărind financiar în ajutorul revelaţiei în vârstă de 24 de ani odată ce aceasta trecuse deja şi de turul secund iar resursele băneşti nu-i mai ajungeau pentru prelungirea şederii hoteliere, rezervată doar pe o anumită perioadă în condiţiile în care nici însăşi Anja Chwalinska nu preconiza a avansa spre ultimul act.
Numai şi numai doar o victorie având vreodată în palmares în singurele două dăţi când evolua pe tabloul principal al unui turneu de Grand Slam, aşadar în turul I, celălalt fiind în schimb pierdut în 2021 la Wimbledon, ceea ce o şi determina pe poloneză să renunţe la vremea aceea temporar la tenisul de câmp.
Tot pe-atunci, puţin mai apoi, la chiar următorul turneu de Grand Slam, cel din 2021 la US Open, Emma Răducanu devenind întâia şi de fapt unica îînvingătoare şi până azi într-o asemenea finală dintre cele patru majore deşi venită din calificări, pilduitor imbold cumva şi pentru tânăra poloneză.
Sfertfinalistă anul acesta la Open-ul Transilvaniei şi chiar impunându-se într-un turneu lusitan de mai mic calibru, dar reuşind la Paris o serie în care a eliminat atât laureata olimpică în exerciţiu cât şi o ex-semifinalistă la Roland Garros.
Fără succese însă împotriva primelor 20 clasate, iar a opta în ierarhia WTA şi-a impus relativ rapid autoritatea, Mirra Andreeva confirmând că este cea mai în formă tensimană a momentului, şi-n special în sezonul pe zgură, la Paris dispunând cel mai clar tocmai de târgovişteanca Sorana Cîrstea, la zero în setul inaugural al sferturilor din urmă cu 4 zile.
Dacă Open-ul feminin a fost adjudecat de capul de serie numărul 8 la numai 19 ani în dauna celei de-a 114-a clasate în ascensiunea sa din calificări, în schimb proba masculină are finalişti dintre primii 10 în clasamentul ATP.
Favoritul numărul 2 Zverev, tot rus dar crescut în Germania, spre deosebire de Andreeva, antrenându-se în Franţa, intrând vineri într-a patra sa finală de Grand Slam şi a doua la Paris după cea pierdută cu 3-2 la seturi în 2024 cu mai tânărul Alcaraz, marele absent iberic al ediţiei.
Nici Zverev n-a triumfat însă vreodată într-un turneu de Grand Slam, semifinala pariziană devenind a doua în parcursul său din acest an la Open-ul Franţei în care să se impună în mai mult de trei seturi, tot patru luându-i, 7-5 6-2 3-6 6-3 şi contra cehului numărul 26 mondial Mensik.
Iar la vârsta sa, de 29 de ani, Alexander Zverev ar deveni al şaptelea cel mai „mare” tensiman care să câştige abia primul său turneu de Grand Slam, dar în orice caz şi întâiul jucător la fileul masculin din Germania care să se impună în asemenea competiţii de la legendarul Becker în 1996, în Australia, acum 30 de ani deja aşadar.
Nicidecum nu este însă şi totul jucat, dat fiind şi că Zverev pierdea la zero semifinala din aprilie de la Munchen cu oponentul său duminical în ultimul act, italianul Cobolli, ba mai mult, ultimele şase eşecuri în circuit ale ruso-germanului fiind înregistrate strict cu… italieni.
Care nu şi-au mai disputat vineri cealaltă semifinală, capul de serie numărul 10 Flavio Cobolli calificându-se fără joc la abandonul compatriotului Arnaldi, număr 104 mondial retras cu câteva minute înaintea partidei, după ce la rândul său beneficia în sferturi, la 1-0 la seturi şi 5-2 la ghemuri, de abandonul altui compatriot aflat nu doar la prima aruncare a prosopului dat fiind accidentările.
Iar ca tacâmul să fie complet pentru tenisul feminin rusesc, şi Alisa Oktiabreva, drept cap de serie numărul 12, a câştigat finala juvenilă feminină la Paris, înaintea împlinirii vârstei de 18 ani, 6-2 6-1 cu chinezoaica Sun, favorită numărul 2 implicată ca învinsă vineri şi-n semifinala feminină de dublu a junioarelor, zi în care rusoaica răsturna de la 0-1 la seturi semifinala cu cehoaica Kovackova.
În schimb chiar favoritul numărul 1 al probei de simplu a juniorilor câştigând ultimul act la Paris, şi anume brazilianul Luis Guto Miguel, cu 6-3, 6-4 în faţa nord-americanului Michael Antonius, cap de serie numărul 13.
Tot sâmbătă disputându-se şi finalele juvenile de dublu ale băieţilor şi fetelor, la masculin impunându-se favoriţii numărul 8 din Germania, Mackenzie şi Reisach, 6-1 6-4 cu favoriţii publicului, francezi eliminând în semifinale favoriţii numărul 2 nord-americani.
Rezultate absolut identice pe seturi în aceeaşi ordine înregistrându-se în finala junioarelor, dar tocmai favoritele numărul 8 Hazelitt şi Newman fiind în schimb cele învinse, nord-americancele cedând cehoaicelor Jana Kovackova şi Katerina Zajickova.
Finala de dublu masculin a seniorilor fiind una a tenismanilor trecuţi de 30 de ani, chiar şi mai mult în cazul capilor de serie care şi-au apărat cu succes trofeul în doar 76 de minute, şi anume spaniolul de 40 de ani Marcel Granollers şi argentinianul de 41 Horacio Zeballos, 6-4 6-2 cu favoriţii numărul 2 Patten (30 de ani, din Marea Britanie) şi finlandezul de 37 de ani Harri Heliovaara, nordici triumfători la Wimbledon în 2024 şi în 2025 la Australian Open, premiera intrării în finala pariziană croind-o fără a ceda vreun set.
Şi va urma finala feminină de dublu a senioarelor, în care principalele favorite Siniakova şi Townsend au intrat cedând doar un ghem în penultimul act, mai multe, 7-5, 6-2 în cazul lui Danilina şi al sârboaicei Aleksandra Krunic, calificate din cealaltă semifinală.
După ce semifinale de vineri ale probelor de simplu şi dublu ale juniorilor fără reprezentare românească au scos în evidenţă prezenţa a trei reprezentanţi ai Braziliei şi una a Chinei în întrecerile individuale, favorita numărul 2 Sun şi eliminând-o cu 2-0 la seturi pe sud-americanca favorită numărul 3 Barros, iar capul de serie Luis Guto Miguel cu 2-1 la seturi pe compatriotul Storck,
