Seara de joi, cea de-a şasea a Campionatului Mondial de atletism de la Budapesta, a adus României a doua intrare în puncte, aşadar cu o clasare între primele 8 locuri ale finalei la medalii, nu pe podium precum duminică, atunci când Alina Rotaru-Kottmann a cucerit „bronzul” la săritura în lungime, ci pe poziţia a şaptea la aruncarea ciocanului, tot printr-o reprezentantă a sexului frumos, şi aceasta deja cu cel puţin 30 de primăveri la activ, 33 în cazul campioanei europene Bianca Ghelber, născută Perie, calificată a cincea din serii, cu 73,67 metri, cu două puncte pentru FRA în Ungaria graţie unui 73,70, în condiţiile în care nord-americanca Price a obţinut „bronzul” cu o aruncare de 75 de metri şi 41 de centimetri, titlul fiind adjudecat de canadianca Rogers cu 77,22 metri.
Bianca Ghelber a aruncat joi seară în finala feminină de ciocan, îmbunătăţindu-şi cu 3 centimetri cea mai bună reuşită din serii dar alunecând ierarhic, de pe 5 prin prisma calificării din preliminarii, pe 7 în ultimul act, aducător de puncte României, în căutarea fără succes a stopării regresului atletismului intern. Campioana europeană în „tricolor” a încheiat la 30 de centimetri de baremul olimpic de calificare, de 74 de metri, în vreme ce medalia de aur mondial a fost obţinută de canadiana Camryn Rogers, argintul revenindu-i nord-americancei Janee’ Kassanavoid, cu 76,36 de metri, urmată de o altă reprezentantă a Statelor Unite, DeAnna Price, cu 75,41m.
Speranţele delegaţiei FRA pe Dunăre în amonte legându-se acum de Daniela Stanciu în proba feminină de săritură în înălţime, a cărei finală e programată duminică, în ultima seară a „Mondialului”.
Până atunci, de notat că deşi a realizat un record personal, 2:00.54, Claudia Ancuţa Bobocea n-a ieşit din serii nici în proba feminină de 800 de metri, înregistrând al 26-lea timp al preliminariilor pe două ture de pistă, fiind vorba despre campioana naţională en titre de luna trecută, când se impunea în 2:01.20 în finala pe ţară, în faţa timişorencei Cristina Daniela Bălan, vicecampioană atunci, în 2:02.39 – record personal al bănăţencei, cu care ar fi fost a 49-a clasată în seriile „Mondialului”, conform rezultatelor înregistrate zilele trecute în preliminarii, între cele 56 de atlete care au luat startul probei de 800 de metri – ultimele 8 sfârşind cu timpi mai modeşti de 2:03.00.
Iar România a aliniat strict doar numai şi numai două atlete, dar niciun atlet, în toată gama probelor de alergare de viteză, semifond şi fond, semn elocvent al decăderii drastice a standardului valoric al atletismului intern, chiar şi aşa Bobocea neputând depăşi pragul calificării din serii în semifinale. Şi tare puţine sunt ţările europene care s-au prezentat la Budapesta cu un număr într-atât de scăzut de atleţi în asemenea probe de pistă.
Iar vorbind despre decădere, una de nivel general este cea a marşului pe plan internaţional, noii probe „lungi”, dar de fapt „scurtată” de la 50 de kilometri la 35, dându-i-se un start comun, atât cursei masculine cât şi celei feminine, ceea ce a scos implicit în evidenţă necompetitivitatea mărşăluitorilor români ca timpi înregistraţi în cursele interne şi raportaţi nivelului de peste hotare, campionul naţional Narcis Mihăilă – totodată deţinător al recordului autohton, 2:37.23, fiind ajuns din urmă de fruntaşele concursului sexului frumos şi abandonând după kilometrul 19. Ori dacă laureatul intern ar fi ţinut ritmul principalelor protagoniste ale marşului feminin, câştigat în 2:38.40 de aceeaşi spaniolă Maria Perez care se impunea şi pe 20 de kilometri, atunci Mihăilă ar fi înregistrat unul din cei mai buni timp interni în marşul masculin românesc, ceea ce spune destule despre nivelul real al acestuia. Şi este vorba despre un experimentat competitor, cu prezenţe anterioare la „Mondiale”.
Cursa avea a fi câştigată de spaniolul Alvaro Martin, care a „recidivat” după triumful pe 20 de kilometri, impunându-se din nou cu un record naţional pe 35 de kilometri, 2:24.30, cu 4 secunde în faţa ecuadorianului stabilind un record contiental american, urmat de un mărşăluitor al Japoniei.
Însă toţi cei 3 mărşăluitori ai României la startul probei de 35 de kilometri, aşadar şi Ana Rodean şi Mihaela Acatrinei, au abandonat în proba „lungă” a marşului, masculin respectiv feminin, fiind vorba despre 3 atleţi din totalul celor 16 din lotul FRA la Budapesta. Aproape 20% din sportivii selecţionaţi de forul federal pentru „Mondialul” atletic, componenţa fiind accesibilă aici.
Nina Kennedy şi Katie Moon împart aurul la săritura cu prăjina la World Athletics Championships, la Budapesta (foto: Steph Chambers/Getty Images)
Altfel, Nina Kennedy din Australia şi Katie Moon din SUA şi-au împărţit locul I, „aur” cu 4,90 metri săriţi cu prăjina, argintul nefiind acordat, bronz pentru finlandeză, în vreme ce Marileydi Paulino a stabilit un nou record naţional al Republicii Dominicane prin a se impune în finala pe 400 de metri în 48:76s, urmată de poloneza Kaczmarek în 49.57s.
Un record al sezonului, 12.43, a fost stabilit în finala la 100 de metri garduri de jamaicanca Williams, cu o sutime în faţa puertoricanei Camcho-Quinn, pe când olandeza Femke Bol a triumfat în 51.70 la 400 de metri garduri. La 23 de ani, vicecampioana mondială din 2022 şi medaliată cu bronz la ediţia de vară din 2020 a Jocurilor Olimpice, şi-a trecut în palmares primul titlu mondial, în absenţa favoritei probei, americanca Sydney McLaughlin-Levrone, care a renunţat la aceasta în favoarea celei de 400 de metri.
Tot cu un „season best” s-a câştigat şi o altă probă, 8.52 metri în ultima încercare la săritura în lungime a băieţilor, izbutit de elenul Miltiadis Tentoglou, la egalitate după primele două sărituri cu jamaicanul Pinnock, la 8.50m, în condiţiile în care doar 4 europeni au concurat în finala la medalii, ceilalţi clasându-se pe 6, 7 şi 9 între cei 12 calificaţi din seriile preliminare. De care Gabriel Bitan nu a trecut, pe locul 36 cu 7.36 metri, în condiţiile în care s-a intrat în finală cu 8 metri.
Norvegianul Warholm a triumfat în 46 de secunde şi 89 de sutimi la 400 de metri garduri, în vreme ce proba masculină de 1.500 de metri a fost adjudecată cu un record al sezonului, 3:29.38, stabilit de britanicul Josh Kerr, urmat la 27 de sutimi de secundă de norvegianul Ingebrigtsen, iar la alte 3 sutimi de compatriotul acestuia, Nordas. Un alt jamaican, Watson, triumfând în 44.22s pe 400 de metri, cu 9 sutimi înaintea britanicului Hudson-Smith.
În general, oricum limitată numeric ca participare – ceea ce sugerează slăbiciunile în profunzime ale decăzutului atletism intern, România se situează evident sub standardul valoric al competitivităţii şi performanţei sportive a „Mondialului” în aer liber pentru seniori, aparenţele fiind salvate de Alina Rotaru-Kottmann la cei 30 de ani ai săi la săritura în lungine, smulgând locul 3, primă medalie a FRA pe scena globală după 7 ediţii, şi tot de bronz, şi parţial prin prezenţa în finală, cu două puncte adjudecate pe locul 7, de aruncătoarea în vârstă de 33 de ani Bianca Ghelber.
În atletismul românesc nu se mai activează la standardele de odinioară, ci doar se mimează marea performanţă pentru inducerea de false impresii, demascate cu ocazia întrecerilor la vârf. Mai multe rezultate, ca timpi şi măsurători, deconspirând nivelul real la care se activează în arena autohtonă, căci, cu excepţiile care confirmă regula, ale celor două calificate în finale, nu s-a înregistrat în rest depăşirea fazei seriilor preliminare, dar în schimb şi 3 abandonuri.
