Din amintiri: „O ascensiune”, EPISODUL II. „Leii” Timişoarei zgâlţâie bine tronul pe „Lascăr Ghineţ” dar încă nu-l doboară

Zilnic, până la ora finalei Superligii 2013, de sâmbătă seară (5 octombrie; ora 18,30), pe “Arcul de Triumf” din Bucureşti, răsfoind arhiva cotidianului Sporttim şi spicuind, rememorăm episoade semnificative ale ascensiunii din ultimii aproape 3 ani a grupării de rugby RCM mvt UV Timişoara spre momentul apărării titlului naţional, în ultimul act cu CSM Ştiinţa Baia Mare. Astăzi, despre primul mare asalt la adversarul de doborât, în semifinala din Maramureş, cedată la limită deşi adjudecată la eseuri (0-1), întocmai consemnării în date şi poze de la faţa locului, pe 7 noiembrie 2011…Ulterior, pe teren neutru, avea să câştige doar Timişoara! Două finale!

* Mihai Comşulea cu scrisul, Ioan Iliaş cu aparatul de fotografiat

„Pentru noi sunteţi campioni!”, ultima dintre numeroasele scandări lansate duminică de inimoasa şi zgomotoasa galerie a Timişoarei la Baia Mare, ce a câştigat duelul decibelilor în faţa a două tribune pline pe „Lucian Ghineţ”, spune multe despre sentimentul injustiţiei resimţit de RCM MVT UVT Timişoara la capătul unei semifinale în care a câştigat la… eseuri, 0-1, dar a fost îngenuncheată mai degrabă de interpretările arbitrilor decât de propriile slăbiciuni. Desigur, amarul eşecului e mare, dar la fel de mare e sufletul şi capacitatea de regenerare a unei grupări lipsită în semifinala Superligii de piese cheie, şi care a reuşit de fapt foarte mult într-un sezon în care a fost la nici… o lovitură de departajare sau, cum vreţi, câteva minute, de o finală de campionat naţional: 24-22 (15-6). Cu soare, tribune pline, atmosferă de derby şi un joc bun, ce onorează Timişoara rugbystică, în ciuda eşecului, înregistrat de ziua de naştere a inimosului decar David Palu, care duminică a împlinit 30 de ani…

XV-le Timişoarei a luptat aidoma leilor pe un tărâm ostil, şi având în unele momente cheie şi dezavantajul unor decizii neprielnice de arbitraj, dar a căzut pradă lipsei de coeziune şi experienţă în momentele de cotitură ale unui asemenea joc cu miză de totul sau nimic, cedând strâns într-o semifinală cu un eseu reuşit tocmai de învinsă unei campioane care s-a impus mai ales prin dreptul lui Dimofte şi s-a desprins în ultima jumătate a primei părţi la cele 9 puncte diferenţă menţinute de la pauză până la final, când Kinikinilau a strâns handicapul de la 24-15 la 24-22…

Şi să nu uităm, per total, Timişoara a strâns handicapul pe terenul campioanei de la 45-12 în cursul sezonului la 24-22 acum…

Pentru bănăţeni rămâne consolarea unui eventual bronz, peste 3 săptămâni, cu Farul, la Bucureşti, după ce eseul izbutit de Kinikinilau sub buturi, cu chiar ultima şarjă a meciului, doar a micşorat diferenţa… „Pentru noi sunteţi casmpioni!”

Fără Mădălin Lemnaru, accidentat, şi Cătălin Fercu, suspendat într-un caz cel puţin suspect de punere de beţe în roate Timişoarei, galben-albaştrii din Banat au egalat în două rânduri prin loviturile de pedeapsă ale principalului marcator al Superligii, Valentin Calafeteanu, într-un prim sfert de oră dominat teritorial de oaspeţi, încurajaţi încă din start de un colţ de tribună fervent în scandările sale, “Timişoara! Timişoara!”, şi care a întreţinut fondul sonor al semifinalei Superligii, inclusiv cu furibunde bătăi din tobe.

Calafeteanu egala mai întâi în minutul 7, în urma unei faze în care încheiase necesitând îngrijiri medicale pe teren, împreună cu coechipierul său Bălan, după ce în prealabil Ionuţ Dimofte îşi deschisese déjà raţia, în minutul 3. Erau primele semne ale unui îndârjit joc mai degrabă de tatonare, în mare balanţă şi cu oaspeţii neînduplecaţi.

Momentul egalării la 6, în minutul 13, după ce Dimofte puncta şi din drop gol, a coincis cu prima eliminare temporară, în contul marcatorului Dimofte, superioritate numerică de care însă elevii lui Cosmin Cioriciu n-au profitat, din contră, Calafeteanu văzându-se obligat să blocheze o încercare de lansare a unei mingi de urmărire a băimărenilor, iar apoi RCM tremurând în preajma propriului 22, mai întâi la o lovitură de pedeapsă a campioanei, ratată, iar apoi la o margine pierdută.

Iar Ştiinţa s-a redesprins, tot dintr-o lovitură de pedeapsă, prin înlocuitorul lui Dimofte “la aparat”, Buduşanu, 9-6 în minutul 22, moment al jocului în care XV-le bănăţean n-a ales să joace la mână, în urmărirea unei tentative de eseu pe aripa stângă, neîncununată de succes, şi când Calafeteanu doar a câştigat metri buni prin două baloane trimise în margine.

Ultimele 10 minute ale primei părţi au dezvăluit atât o nesiguranţă defensivă a timişorenilor, exploatată de acelaşi Dimofte, şi tot din lovitură de pedeapsă, 12-6 în minutul 32, dar şi o manieră părtinitoare de interpretare a unei faze în care Palu, într-o scurtă şarjă frontală de la mijlocul terenului, a fost stopat neregulamentar, “la gât”, fără a se acorda cuvenita eliminare temporară. Calafeteanu a ratat respective lovitură de pedeapsă, Dimofte punctând în schimb pentru băimăreni, 15-6 în chiar ultimul minut al părţii întâi, după cel mai mare lanţ de erori defensive al ocupantei locului 4 în Superliga.

RCM a început parcă şi mai înverşunat partea secundă, ţinându-se din nou scai, de aceeaşi manieră, de gazda campioană, Calafeteanu replicând printr-o altă lovitură de pedeapsă reuşitei lui Dimofte iar bănăţenii având un al doilea excelent prelungit atac în preajma terenului de ţintă advers, foarte aproape de eseu, în minutul 50.

Timişoara n-avea însă să se aleagă din această periculoasă posesie prelungită, aşadar a doua în 22-ul advers fără vreo asemenea tentativă în contul gazdelor, doar cu o lovitură de pedeapsă, materializată de Calafeteanu: 18-12 în minutul 53. Dar Dimofte o redesprindea de încă două ori pe Ştiinţa, 21-12 în minutul 55 respectiv 24-15 în minutul 74, după aproape 20 de minute în care galben-albaştrii, deşi parcă mereu mai aproape de a reuşi eluzivul eseu, n-au exploatat un joc altfel remarcabil.

În fine, la 24-15, o altă ţâşnire a decarului Palu a fost din nou stopată neregulamentar, cu o nouă interpretare discutabilă din partea brigăzii de arbitri. Se mai putea face ceva?Tănase şi Bianu au fost aruncaţi la rândul lor în luptă, iar în ultimele secvenţe chiar şi tânărul Zaiba, abia atunci găsindu-se breşa necesară în roşul zid băimărean: Kinikinilau sub buturi, transformare Calafeteanu şi… 24-22.

De-ar fi fost un pic mai devreme, de exemplu la acea şarjă din minutul 74… Amarnic mai ales prin prisma arbitrajului, mai puţin datorită unor inerente erori rezultate din construirea echipei pe parcursul sezonului, şi care a dat totul, până la capăt, dovadă a eseului din ultima fază. Acolo a rămas 0-1, Timişoara…

Ştiinţa Baia Mare: 32. Niacşu Ionuţ, 31. Botezatu Dănuţ, 13. Gal Minya Csaba, 30. Diniş Cristian, 29. Buduşanu Ionuţ, 10. Dimofte Ionuţ, 33. Podea Ionel, 25. Ursache Andrei, 2. Rădoi Andrei, 1. Bălan Cristian, 18. Hristache Ionuţ, 4. Cîrţiu Cosmin, 27. Stoica Cristian, 7. Macovei Mihai (cpt), 23. Dănila Marius. Rezerve: 16 Rusu Paul, 5 Suciu Silviu, 3 Barlea Vasile, 6 Morrell Sean, 28. Dico Mihai, 9. Creţuleac Marcel, 20. Ailenei Vlad, 21. Pop Ioan.

RCM MVT UV Timişoara: 15. Fântânaru Florin, 11. Roşu Valentin, 12. Kinikinilau Paula, 31. Makapelu Lapana, 13. Stamatin Bogdan, 10. Palu Tevita, 9. Calafeteanu Valentin, 1. Bălan Petru, 32. Căpăţînă Marian, 17. Pungea Horaţiu, 4. Lazăr Dorin, 5. Drenceanu Marian, 6. Burcea Stelian (cpt), 34. Pahulu Andrew, 8. Rus Vasile. Rezerve: 16 Borzaş Paul, 1. Ţăruş Alexandru, 36. Mariş Samuel, 33. Bianu Cristian, 14. Zaiba Raul, 24. Dumitru Victor, 30. Preuţescu Lucian, 3. Tănase Laurenţiu.

Montată cu atât mai mult de suspendarea dictată împotriva lui Cătălin Fercu pentru jocurile din play-off şi finala Cupei României, RCM MVT UVT Timişoara a dat de un adevărat război psihologic în jurul celei de-a doua semifinale a Superligii CEC Bank, odată cu descinderea vineri la Baia Mare, în fieful gazdei Ştiinţa, campioană en-titre.

Mai exact, după ce a efectuat pe înserat un prim antrenament de acomodare şi dezmorţire după deplasarea efectuată de vineri dimineaţa din Timişoara, constând mai degrabă într-o alergare în preajma complexului sportiv Viorel Mateianu, atâta timp cât nu s-a întunecat, echipa pregătită de Cosmin Cioriciu nu a avut parte sâmbătă dimineaţă la ora 10 de preconizatul antrenament pe terenul oficial de joc, arena „Lucian Ghineţ”, care în schimb a fost… udată de maramureşeni în preziua semifinalei.

În consecinţă, fără drept de acces pe terenul gazdă al semifinalei, galben-albaştrii Timişoarei s-au antrenat pe un teren de fotbal din preajma hotelului unde au fost cazaţi, în Complexul Sportiv Viorel Mateianu, urmând practic programul ce era creionat pentru dimineaţa jocului.

Duminică, rugbyştii au coborât din camere la ora 11,30, îmbarcându-se în autocarul cu însemnele Primăria Municipiul Timişoara şi deplasându-se pe arena „Lucian Ghineţ”, unde au mai evoluat în turul din 2011, 45-12 pentru Ştiinţa.

***********************************************

Cosmin Cioriciu, antrenor principal al galben-albaştrilor care au abordat de pe locul 4 semifinala Superligii, de la Baia Mare, a spus după eşecul în faţa campioanei Ştiinţa că „şi-au luat toate măsurile de siguranţă”, cu referire la gazdele jocului, respectiv că„arbitrii îşi fac datoria”. Cioriciu a apreciat că „a fost un spectacol frumos, un joc aidoma unei adevărate semifinale, duel care trebuia de fapt să aibă loc în finala campionatului”.

„Cei de la Ştiinţa de aceea au ales să ne înfrunte pe propriul lor teren, pentru că ştiau că nu aveau nici o şansă într-o finală cu noi la Bucureşti”, a mai spus Cioriciu, care a confirmat, „da, din punctul meu de vedere meritam să jucăm finala…”, subliniind totodată că „ştiam exact la ce să ne aşteptăm, lucrurile au decurs exact aşa cum nu trebuia”.

Antrenorul „leilor” galben-albaştri a apreciat însă că Timişoara trebuie să fie cu fruntea sus în ansamblul acestui sezon, „nefiind echipa cu care Baia Mare poate să se distreze în campionat”, subliniind totodată că „nu este vina mea”, vizavi de deznodămânul unei semifinale în care „am fost tot timpul aproape de ei însă nu reuşeam să ne apropiem la o diferenţă mai mică de puncte”.

Eugen Apjok, antrenor al gazdei Ştiinţa, a spus: „A fost o victorie meritată, muncită, iar dacă gestionam mai bine finalul de meci, era un succes şi mai clar. Am fost echipa care am greşit mai puţin. N-a fost însă un joc foarte spectaculos, noi urmărind rezultatul, calificarea. Consider că şi finala Cupei României va fi la fel de echilibrată, însă obiectivul nostru numărul unu este câştigarea campionatului”. Ştiinţa – RCM va fi pe 3 decembrie, …sub „Arcul de Triumf”, în Bucureşti, în finala Cupei… Revanşa.

********************************

Dănuţ Borzaş, director sportiv al RCM MVT UVT Timişoara, a acuzat vehement maniera de arbitraj a semifinalei Superligii, de la Baia Mare, spunând „nu se poate, totul a greşit”, cu referire la interpretarea dată regulamentului de brigada condusă de Radu Petrescu, şi subliniind că XV-le bănăţean a fost vânat pe şarjele sale ofensive…

„Cum am intrat în patruzeciul advers, am fost opriţi. De unde body-check!? Bine că n-a zis că a fost ofsaid… Ceea ce ne doream este să fie un arbitraj corect!”

Borzaş a completat cu majuscule de-o şchioapă foaia de arbitraj, alegând cuvântul… RU-ŞI-NE. De fapt, tot ceea ce a ţinut de această semifinală în manşă unică pe teren băimărean a dat impresia că în unele medii s-ar fi dorit ca Ştiinţa să-şi apere trofeul într-o finală cu Steaua, la Bucureşti: „cazul Fercu”, şicanele cu neutilizarea de către bănăţeni a terenului „Lucian Ghineţ” la antrenamentul oficial de sâmbătă, şi finalmente „scăpările” arbitrilor…

******************************************************************************

„Cred că am dat totul şi din punctul meu de vedere, sunt împăcat. Cei care au asistat la meci pot trage concluzia cine a fost mai bun azi. Am avut o atitudine bună în joc, s-a jucat mult pe picior iar în final am exercitat o bună presiune şi am reuşit şi un eseu… Din asemenea meciuri de o mare încărcătură emoţională învăţăm şi devenim în timp o echipă mare”, a spus după eşecul cu 24-22 principalul marcator al Superligii, Valentin Calafeteanu, care a punctat şi duminică din 5 lovituri de pedeapsă plus transformarea eseului lui Kinikinilau. A fost Ştiinţa – RCM MVT UVT Timişoara 24-22 (15-6) în semifinala din play-offul Superligii, gazdele campioane mergând în marea finală iar bănăţenii la „bronz”, într-un joc de locurile 3-4 cu Farul Constanţa.

„Desigur că sunt dezamăgit şi consider că meritam să jucăm finala”, a mai spus Calafeteanu, dând de înţeles că şi din teren s-a simţit dezavantajarea Timişoarei, aşa cum a fost percepută şi din colţişorul de tribună al oaspeţilor. „Dar deocamdată atât am putut însă cu ocazia finalei Cupei României, tot cu Ştiinţa, vă asigur că vom fi de două ori mai agresivi şi mai dornici de revanşă”, a anticipat nouarul ultimul act al competiţiei K.O., din 3 decembrie, la Bucureşti, explicând că „50% dintre băieţii noştri n-au mai avut parte de un joc cu o asemenea încărcătură psihică”.

***************************************************************************

Şi acum, imaginile: de la Complexul Sportiv „Viorel Mateianu”, de cazare, la unicul eseu, cu pecetea emisferei sudice… Filmul semifinalei Superligii CEC Bank, cu nişte inimoşi „lei” bănăţeni dar răpuşi de o gazdă campioană care, după ce s-a văzut de două ori egalată, s-a redesprins fără a se mai uita în urmă, la 9-6 în minutul 22 şi 15-6 la pauză, avantaj păstrat până în finalul unei părţi secunde în care ecartul a variat între 6 şi 12 puncte, din lovituri de pedeapsă, până ce Kinikinilau a culcat în terenul de ţintă… Prea târziu: 24-22. RCM Timişoara va lupta pentru „bronz”…