Conform statisticilor perioadei 2018-2020, vârsta medie de deces a bărbaţilor din Regatul Unit era 82,3 ani, iar cel mai adesea îşi găseau sfârşitul la 86,7 ani, prin prisma cărora suflării fotbalistice din inima Angliei – de la două cluburi anume în mod special, i-a fost tăiată răsuflarea la începutul noii săptămâni la dispariţia mult prea vremelnică într-un acelaşi 24 iulie negru a celor care le-au fost jucători şi antrenor, una dintre grupări, Sheffield Wednesday, la care a evoluat şi Dan Petrescu, deplângând într-un comunicat oficial „plecarea grăbită a lui Bart-Williams, oglindind-o pe cea a antrenorului său la Hillsborough, Trevor Francis, într-una dintre cele mai negre zile ale lungii noastre istorii”. Într-adevăr, fostul mare internaţional englez, Francis, a contat la „Bufniţe” pe Chris Bart-Williams chiar şi-ntr-o finală a Cupei Angliei, cea din 1993, în care l-a introdus pe parcurs, alb-albaştrii pierzând ulterior rejucarea ultimului act cu Arsenal. Antrenor şi jucător în acelaşi timp la clubul având în denumire… ziua de miercuri, Francis şi Bart-Williams, care şi-au dat subit ultima suflare luni, la doar 69 respectiv 49 de ani, au mai fost legaţi şi de faptul că au îmbrăcat tricoul „Pădurarilor”, Trevor Francis devenind în 1979 primul fotbalist achiziţionat cu un milion de lire sterline, de folos până la ultimul penny la golul său din acelaşi an al finalei Cupei Campionilor Europeni, Nottingham Forest – Malmo FF 1-0.
Destin curmat într-o aceeaşi luni de 24 iulie 2023 pentru 2 fotbalişti din generaţii diferite care în cursul carierelor au activat la aceleaşi două cluburi, Nottingham Forest şi Sheffield Wednesday, ba chiar concomitent la „Bufniţele” alb-albastre de pe Hillsborough, Trevor Francis în calitate de antrenor, Chris Bart-Williams ca jucător, sosind în 1991 de la londoneza Leyton Orient şi adunând peste 100 de prezenţe în 4 sezoane pentru gruparea la care venea pe-atunci în 1994 pentru un an şi Dan Petrescu, aşadar colegi de echipă, ediţie la finele căreia şi Bart-Williams pleca în 1995 la Nottingham Forest, cumva pe urmele fostului său antrenor Francis, care cucerea de două ori cu „Pădurarii” precursoarea UEFA Champions League, Cupa Campionilor Europeni.
Albionul a coborât luni steagul în bernă la prematurul deces subit al cerui care a fost marcator a 12 goluri în 52 de selecţii pentru naţionala Angliei între 1976 şi 1986, răstimp în care Trevor Francis juca şi la turneul final „Mondial” din Spania, în 1982, vară în care şi trecea de la Manchester City, după numai un sezon cu „azuriii”, la Sampdoria, dar destinul a făcut ca peste doar câteva ore să vină din SUA şi tragica veste a morţii celui care i-a fost elev la Sheffield Wednesday şi în urmă cu exact 30 de ani, tocmai la ora unei finale a Cupei Angliei, şi anume Chris Bart-Williams, veste dată de clubul „Bufniţelor”, aflând de peste Oceanul Atlantic de soarta tragică a fostului lor mijlocaş, pierit la numai 49 de ani, antrenor şi mentor fiind în fotbalul din Statele Unite ale Americii.
Lunea neagră a celor de la Sheffield „Miercuri” a căzut ca un trăznet pentru mulţi, „devastatoare zi, să aud despre plecarea lui Trevor Francis, iar apoi şi a fostului meu coleg de echipă Chris Bart-Williams. Ambii atât de tineri, e într-atît de trist. RIP Trevor şi Chris”, după cum a mărturisit un cunoscut fost portar al „Bufniţelor”, Kevin Pressman, trecut şi acesta de 50 de ani, cu selecţii pentru Anglia U21 şi Anglia B, care le-a apărat buturile pentru nu mai puţin de 17 ani, începând de la 20 de ani, până în 2004, la rândul său fost coechipier cu fundaşul de altădată Dan Petrescu.
Un alt portar statornic, tot cu peste 10 ani la acelaşi club şi începând tot de la 20 de ani, Mark Crossley, care juca atât pentru Anglia U21 cât şi pentru naţionala „mare” a Ţării Galilor, de 8 ori, adunând 303 apariţii în 11 sezoane pentru Nottingham Forest, până în 2000, astăzi şi el spre 55 de ani, s-a arătat „atât de îndurerat la plecarea lui Trevor Francis şi a fostului meu coleg de echipă Chris Bart-Williams, atât de tineri, atât de trist. RIP Trevor şi Chris.”
Nu doar o comunitate fotbalistică, a „Bufniţelor”, răvăşită la auzul veştilor despre decesele lui Francis şi Bart-Williams, dar şi cea a „Pădurarilor”, sau altfel spus, nivelul major al impactului „noii normalităţi” asupra vieţii oamenilor pe pământ, de când cu farsa la care au fost supuşi în „pLandemia” pretext sperietoare pentru „ungerea” mentalului colectiv la ideea încuviinţării aşa-zisei „campanii de vaccinare” din decembrie 2020 – 2022.
N-a mai trecut mult, fiind în vara lui 2023, şi iată că oameni care-au dus cu succes o viaţă sportivă, apreciaţi şi chiar adulaţi în lumea arenelor – Trevor Francis devenind legendar încă deja după primii săi 9 ani la Birmingham City, beneficiară în 1979 de pe urma sa a unei sume record de transfer la vremea aceea, primul fotbalist de un milion de lire sterline, dovedindu-şi valoarea imediat mai apoi prin unicul gol al unei finale a Cupei Campionilor Europeni, pentru „Pădurarii” din Nottingham, au pierit totuşi mult prea vremelnic, din senin, deşi cu zeci de ani sub media încetăţenită de trai a bărbaţilor din Regatul Unit.
„Pădurar” fiind şi mijlocaşul Chris Bart-Williams – foto, cu nu mai puţin de 245 de apariţii în roşu începând din 1995, când sosea de la londoneza Leyton Orient, pentru care înscria chiar la debutul său la seniorii profesionişti la numai 16 ani, contribuind direct inclusiv la promovarea lui Nottingham Forest în Premier League în 1998.
N-a prins însă 50 de „primăveri”, iar ceva pare a-i mai lega în plus pe Francis şi Bart-Williams, indiciile arătând în aceeaşi direcţie, cea legată de aşa-zisa „campanie de vaccinare” demarată acum peste 2 ani şi jumătate.
„Sistemul” a servit parşiv şi perfid populaţiei „unica soluţie salvatoare”, inducând-o în eroare că toxica şi nociva armă biochimică de modificare genetică şi debilitare ar fi fost „absolut necesară pentru revenirea la normalitate”, promovat fiind aşa-zisul „vaccin” drept „sigur şi eficient”, iar eficienţa-i a fost deja dovedită, în favoarea urzitorilor din culise, profituri pe seama tragediilor umane, atâtea deja şi în lumea sportului.
Noua normalitate a unei omeniri împinse premeditat pe un făgaş tulbure şi întunecat, creduli fiind cu miliardele subiecţii ţintă ai unor urzeli inuman diabolice. (foto: bbc.co.uk)
