Robin van Persie, longilinul atacant cu 50 de goluri marcate în 102 apariţii pentru Olanda vreme de 12 ani până în 2017 după ce debuta la naţională la 21 de ani în 4 iunie 2005 într-un 2-0 cu România în calificările „Mondialului”, a fost demis de pe banca grupării din oraşul natal pentru care debuta ca jucător la 18 ani şi de la care se şi retrăgea din carieră, Feyenoord Rotterdam, pe care a preluat-o ca antrenor vara trecută de pe locul 3 în Eredivisie şi cu care a încheiat vicecampion pe locul 2 ediţia 2025-26.
Feyenoord, tot a doua şi vicecampioană şi în urmă cu două campanii, în 2023-24, la cârmă cu Arne Slot – recent demis de Liverpool FC, a redevenit luna trecută vicecampoană a Olandei în primul sezon cu Robin van Persie la timonă, localnic născut în Rotterdam şi care debuta în Eredivisie cu roş-alb-negrii, după ce în ediţia anterioară, 2024-25, începută cu danezul Brian Priske ca înlocuitor al lui Slot la plecarea acestuia, Feyenoord se clasase a treia pe fondul instabilităţii băncii tehnice.
Priske fiind demis la 10 februarie 2025 pe când roş-albii erau pe locul 5 iar Pascal Bosschaart acoperind golul ca interimar două săptămâni până când tocmai Robin van Persie a fost „pescuit” de la nordica Heerenveen pentru a duce la bun sfârşit returul după ce se lansase în antrenorat în 2024 la cei pe care astfel îi lăsa.
Iar Feyenoord a încheiat a treia anul trecut cu bilanţul 34 20 8 6 76-38 şi 68 de puncte, 11 după campioana menţinându-se astfel PSV şi 10 după Ajax, întâiul sezon „plin” al lui van Persie pe banca roş-alb-negrilor fiind completat cu bilanţul 34 19 8 7 70-44 65 de puncte, aşadar cu exact o victorie mai puţin decât în turbulenta campanie anterioară, însă şi la 19 puncte acum în urma aceleiaşi laureate din Eindhoven.
Deficit în creştere care a contat cel mai probabil în evaluarea efectuată de noii numiţi acum două săptămâni la Feyenoord ca manager general şi director tehnic, Robert Eenhoorn şi Devy Rigaux, decizând demiterea „fiului locului”.
Van Persie, care la 6 august va împlini 43 de ani, era preluat de Feyenoord ca junior la 16 ani de la concitadina Excelsior, şi îi oferea debutul la seniori la majorat, ajungând a marca de 14 ori în 61 de apariţii timp de trei sezoane până când, la 21 de ani, era preluat de Arsenal Londra, unde avea a activa nu mai puţin de 8 ani cu aproape o sută de goluri înscrise în aproape 200 de meciuri, la finele primului sezon pentru „Tunari” şi debutând în reprezentativa Olandei.
Şi încă în… oraşul natal, la Rotterdam, într-un 2-0 (1-0) la 4 iunie 2005 chiar pe „De Kuip” cu România în preliminariile „Mondialului” din Germania din 2006, selecţionerul Marco van Basten introducându-l din minutul 63 la scorul de 2-0 în locul lui Ruud van Nistelrooij.
Prima dintre cele peste 100 de selecţii pentru „Portocala mecanică” al cărui căpitan şi devenea 2 ani şi cu care astfel prindea şi locul 3 la „Mondialul” din Brazilia din 2014, la a treia sa participare la turneul final după cele din 2006 şi 2010 – când pierdea finala la titlu cu Spania cu 1-0 în Africa de Sud.
Puţin mai apoi, din 2012, trecând la Manchester United iar tot trei sezoane continuând ulterior şi la Fenerbahce înainte de a se întoarce spre finele carierei, la 35 de ani, tot la Feyenoord, de la care se retrăgea în 2019 după încă o stagiune, continuând însă în cadrul clubului într-o trecere spre antrenorat la „pepiniera” centru juvenil al roş-alb-negrilor.
Dar şi ca secund al lui Dick Advocaat – actualul cel mai în etate selecţioner la turneul final mondial, cu debutanta Curacao, oportunitatea de a se lansa ca „principal” în antrenorat fiindu-i oferită în mai 2024 de Heerenveen, la care a debutat astfel, fără însă a şi încheia primul său sezon pe bancă, în februarie 2025 venind chemarea de la Feyenoord.
La demiterea lui Priske pe când portuarii alunecaseră pe locul 5, după ce ediţia anterioară, în primăvara lui 2024, o încheiau pe locul 2, cu 84 de puncte şi la 7 în urma aceleiaşi laureate PSV Eindhoven.
Iar van Persie a cârmit-o pe Feyenoord spre treapta a treia şi implicit preliminariile Ligii Campionilor, în al căror al treilea tur de calificare, la lansare, a fost eliminată însă la Istanbul tocmai de un fost club angajator al atacantului de altădată, Fenerbahce, revanşându-se cu 5-2 după 2-1 pentru olandezi în port, ceea ce i-a deviat pe batavi spre UEFA Europa League.
Din a cărei grupă au fost însă eliminaţi cu un bilanţ negativ în ianuarie 2026, 8 2 0 6 11-15 6 puncte, cu unul mai puţin şi două locuri în urmă faţă de FCSB, cea care îi dădea o lovitură cu 4-3 în Bucureşti, de la 1-3, în antepenultima rundă a parcursului, a şasea, din decembrie 2025.
Iar la aşteptările de la Feyenoord, cândva câştigătoare în 1970 a fostei Ligi a Campionilor, Cupa Campionilor Europeni, ieşirea din scena continentală a fost apăsătoare, chit că în campionat roş-albii aveau a-şi asigura chiar cu 6 puncte avans locul secund faţă de NEC şi implicit calificarea directă în noua ediţie a grupei Champions League.
Pe când de exemplu Ajax a încheiat, cu toate trofeele sale din palmares, cu 9 puncte în urmă pe locul 5.
Şi totuşi insuficient ca van Persie să mai continue, deşi doar 15 luni a luat loc pe banca tehnică, asigurând câştigarea a mai mult de jumătate din meciuri, 30 din 58.
Satârul căzând peste cel care debuta aşadar la naţională exact acum 21 de ani la vârsta de… 21 de ani, introdus fiind împotriva României după ce mai întâi De Jong îi lua locul lui Van Bommel puţin după ce Kuyt majora în minutul 46 scorul la 2-0, deschis de Robben în minutul 26.
Şi Maduro mai având a intra pe final în locul lui van der Vaart, unicul „îngălbenit” la batavi după ce Chivu, Contra, Pancu şi Mutu erau sancţionaţi de centralul italian din unsprezecele lui Victor Piţurcă, aliniindu-i în port pe Lobonţ – Contra, Stoica, Tamaş, Chivu, Florentin Petre, Mitea (min. 65, Niculae), Munteanu, Claudiu Niculescu, Mutu (85, Coman), Pancu, în timp ce Tudor, Pleşan, Stoican, Ghionea şi Ovidiu Petre rămâneau pe bancă.
În ceea ce era revederea rapidă între Olanda şi România după întâlnirea tur de la 26 martie din Giuleşti, unde Cocu deschidea scorul deja în primul minut iar Babel stabilea scorul final în minutul 84, 0-2. Tot 2-0 şi în Bucureşti pentru care van Persie nu era convocat încă de van Basten, aşteptând momentul oportun al returului peste două luni în oraşul natal al tânărului atacant de perspectivă.
Care şi avea a înscrie doar 4 seri mai apoi la abia a doua selecţie odată introdus pe final în minutul 87 în deplasarea tot oficială în Finlanda, înlocuindu-l atunci pe cel care deschidea scorul, tot van Nistelrooij, şi adăugând golurilor lui Kuyt şi Cocu, unul din partea lui van Persie pentru 0-4 (0-1).
Olandezii defilând spre Germania, după ce de exemplu în Giuleşti selecţionerul Piţurcă aborda întâia întâlnire cu batavii din „dubla” în nici 3 luni şi cu Ogăraru, Petre Marin, Rădoi, Ghioane, Viorel Moldovan şi Adrian Ilie dintre cei care nu aveau a mai fi implicaţi la Rotterdam, în plus şi Andrei Cristea respectiv Gigel Bucur, introduşi pe parcurs.
Returul de la Rotterdam, la debutul lui van Persie, fiind abordat de olandezi cu van der Sar – Lucius, Heitinga, Opdam, van Bronckhorst – Landzaat, van der Vaart, Van Bommel, Robben – Kuyt, van Nistelrooij.
Actualmente, Olanda, care elimina România cu 3-0 din optimile Euro 2024 din Germania, se pregăteşte de „Cupa Mondială” de peste Atlantic, luni jucând un ultim amical cu debutanta la turneul final Uzbekistan, într-o întâlnire „cu uşile închise” la New York.
După ce miercuri batavii cedau pe final la Rotterdam algerienilor cu 0-1, în minutul 86, în completarea altor testări neconvingătoare în martie, 1-1 cu Ecuador şi 2-1 (1-1) cu Norvegia, ambele acasă pentru „portocaliii” lui Ronald Koeman, implicaţi la „Mondial” cu începere de duminică în Grupa F contra Japoniei.
Acasă însă, ex-căpitanul Olandei a fost pus pe făraş de clubul din oraşul natal la care se lansa dar unde îşi şi agăţa ghetele în cui.
