Acceleraţia gravitaţională. În 2002, deşi încheia ultima în liga a doua, cu destinaţia eşalonul trei, Poli Timişoara se trezea peste noaptea de vară teleportată în elită. După nouă ani, într-un revers al medaliei ţinând de infinita marjă de manevră din fotbalul nostru, deşi încheia a doua în Liga 1, cu destinaţia Champions League, iată că gruparea alb-violetă a sfârşit prin a fi întemniţată de pe mai pe iunie în liga a treia, cu detur spre Divizia B, nivel pentru care nu a solicitat şi în consecinţă nu are licenţă de participare, ca obligativitate începând cu această vară. Dar merge şi-aşa, oricum…
V-aţi luat tensiometre pentru a vă detecta emoţiile la vederea spatelui întors de unul sau altul care până mai ieri sărutau stema de pe tricou? V-aţi reglat busolele şi cumpărat hărţile actualizate ale podişului transilvănean? Dar aţi consultat poziţiile finale ale poliştilor în clasamentul ligii secunde în calupul celor cinci sezoane de restrişte, din 1997 până în 2002 şi până ce o strămutare cu iz electoral a tras Timişoara de guler din abisul canalului eşalonului doi, pe uşa din dos, în elită? Deloc încurajatoare, deloc…
Locul 15 în 1998, deasupra retrogradatei pe nume CFR Cluj. Locul 5, maxima, în 1999, dar după UTA, a doua. Din nou locul 15 în anul 2000. Locul opt în acel sezon de pomină cu Claudio Zambon descălecat în oraş. Şi locul 16, ultimul, în 2001-2002, cu linia de clasament 30 1 4 25 15-105 şi o penalizare de 15 puncte pentru fiecare zi de întârziere a achitării unor plăţi pe transferuri, poveste despre care parcă am mai auzit ceva şi în acest 2011…
La prima vedere, din postura de vicecampioană a României, spintecată însă de Comisia de Apel, Poli s-ar putea regăsi între favoritele la promovare din B2, chiar şi în condiţiile existenţei unor contracandidate cel puţin pe hârtie ca FC Bihor, a doua în această serie a eşalonului secund, UTA, o rivală tradiţională, eventual Gloria Bistriţa, dacă va fi într-adevăr repartizată în această jumătate a tabloului competiţional, şi de care violeţii n-au trecut în 2010-2011, precum şi poate chiar FC Argeş Piteşti sau FC Maramureş U Baia Mare, o nou-promovată.
Remarcabil, la vremea ultimei prezenţe alb-violete în eşalonul doi, în sezonul 2001-2002, când Timişoara a proptit ierarhia de pe locul 16, UTA a promovat cu 63 şi acelaşi număr de puncte ca urmăritoarea FC Baia Mare, orădenii regăsindu-se pe patru iar ASA Târgu Mureş, Gaz Metan, „U” Cluj sau Pandurii fiind printre cluburile care peste ani, în 2010-´11, au concurat laolaltă cu poliştii în elită.
Comparativ, în anii cât poliştii s-au chinuit în liga a doua, UTA a încheiat pe rând, începând din 1998, pe 11, 2, 7, din nou şapte respectiv drept campioană, în 2002. Băimărenii încheiau în acele vremuri de trei ori pe podium iar FC Bihor, în 2001 şi 2002, de fiecare dată pe locul 4.
Mai multe se vor clarifica în funcţie şi de continuitatea la club a colectivului actual, de la antrenorul Uhrin jr. şi până la jucătorii cu gândul de a evolua tot undeva în elită, următoarele nici 5 săptămâni până la start având darul de a limpezi în ce ape se va scălda alb-violetul în 2011-2012.
